Dino Buzzati - O dragoste

Dino Buzzati se naÈ™te în oraÈ™ul italian Bellini pe 16 octombrie 1906. Tatăl său era jurist iar mama sa provenea dintr-o familie nobilă, aÈ™a că a avut parte de tot ce era mai bun. Încă de mic începe să manifeste interes pentru poezie, pictură È™i muzică aÈ™a că a urmat cursuri de pian È™i vioară È™i a început să îÈ™i etaleze talentul în faÈ›a rudelor. La 14 ani începe să citească clasicii europeni È™i să studieze egiptologia iar după ce tatăl său moare, publică prima sa operă, Cântecul munÈ›ilor, în memoria sa. Urmează cel mai bun liceu din Milano apoi se înscrie la facultatea de drept pentru a urma cariera tatălui său. În timpul studiilor este ales stagiar la cotidianul Corriere della sera È™i începe o carieră prolifică în jurnalism. În 1965 scrie o serie de articole cu privire la trecutul misterios al Italiei ce vor fi transpuse post mortem în volumul "Tainele Italiei". Doi ani mai târziu începe să regizeze filme È™i reclame È™i va avea un impact pozitiv asupra vânzărilor È™i calității. De-a lungul vieÈ›ii a pictat sute de tablouri ce acum pot fi vizionate în galeriile din Milano È™i de asemenea articolele sale  tot acolo.

Autorul îÈ™i are sfârÈ™itul în decembrie 1966 din aceeaÈ™i cauză ca È™i tatăl său, cancer pancreatic.

Romanul "O dragoste" a fost publicat pentru prima dată la editura italiană Arnoldo Mondadori  în anul 1963. În limba română apare la editura Polirom în 2002 È™i 2013.

Protagonistul nostru este Antonio Dorigo, un arhitect aproape de vârsta de 50 de ani ce nu a reuÈ™it niciodată să aibă încredere în femei. El spunea că femeia este o făptură stranie cu care se pot stabili doar relaÈ›ii fizice dar nu È™i intelectuale È™i astfel, pentru a-È™i satisface nevoile, mergea la bordelul doamnei Ermelina. Într-o zi stabileÈ™te o întâlnire la trei È™i jumătate însă în loc să îi apără în față fata pe care a dorit-o, apare Adelaide, o minoră din regiunea Scala. Se îndrăgosteÈ™te pentru prima dată însă fata doreÈ™te să menÈ›ină relaÈ›ia doar la nivel sexual aÈ™a că Dorigo încearcă să se elibereze de gândul că asta înseamnă dragostea de fapt. Adelaide îl considera bătrân È™i intruziv aÈ™a că părăseÈ™te bordelul È™i continuă meseria pe cont propriu pentru a nu se mai întâlni cu cel ce făcuse o obsesie pentru ea. Dorigo nu vrea să renunÈ›e la sentimentele sale mai ales că doar ea l-a ajutat să treacă peste frica de moarte È™i să vadă ce înseamnă viaÈ›a cu adevărat. Finalul poveÈ™tii este unul neaÈ™teptat È™i surprinzător È™i va garantez că va merita să o citiÈ›i până la ultimul cuvânt.

Romanul a fost transpus în pelicula cinematografică italiană unanimă din 1965, în regia lui Gianni Vernuccio.