După cum ne-a obiÈ™nuit cu operele anterioare, Săraru devine un clasic al vremurilor, un critic aspru al regimurilor dictatoriale, un scriitor deosebit, un arhitect a comunismului. Cel care avea să fie supus cenzurii de nenumărate ori, care va străbate bună parte din continentul european în căutarea inspiraÈ›iei, dar care se va întoarce întotdeauna pe pământul natal, avea să devină unul dintre cei mai apreciaÈ›i scriitori români ai literaturii universale. Participant activ în politica vremurilor, critic al lui CeauÈ™escu, director de teatru È™i publicist, Săraru se perindă pe ici, pe colo doar o reuÈ™i să îÈ™i găsească calea.
„Calea” lui Săraru nu este una simplă, ba dimpotrivă. Romanul cu acelaÈ™i nume va ajunge în topul celor mai vândute cărÈ›i ale vremii, deÈ™i va trezi controverse aprige. Romanul are parte din seria cu care scriitorul avea să îÈ™i atragă faima È™i ura maselor. O incursiune fascinantă în paginile istoriei comuniste de la BucureÈ™ti, o călătorie în lumea politică coruptă a vremurilor È™i o oarecare speranță pentru mai bine. Observăm tonul grav al autorului È™i luăm parte la scene desprinse parcă dintr-o realitate alternativă, care a stat tot timpul ascunsă. Scriitorul ne vorbeÈ™te despre regăsirea libertății poporului român, despre neputinÈ›a țăranilor de a-È™i depăși condiÈ›ia, despre legăturile României cu statele mai puternice ori despre lupta pentru putere pe care liderii o duc de ani de zile. După căderea regimului ceauÈ™ist, È›ara a rămas cumva prada străinilor, iar Săraru deplânge lipsa de organizare È™i buna funcÈ›ionare a noii democraÈ›ii.
Titlul operei este ales întocmai pentru a surprinde audienÈ›a, pentru a È™oca È™i intriga masele. O clipă a fost de ajuns pentru a obÈ›ine mult dorita libertate, însă consecinÈ›ele au fost dezastruoase. Săraru face confesiuni în premieră, vorbeÈ™te despre cum a afectat RevoluÈ›ia din 1989 societatea È™i relaÈ›iile interumane. Mai târziu, autorul vorbeÈ™te despre o aÈ™a numită revenire la normalitate, despre o ieÈ™ire din bezna, despre o posibilă cale către democraÈ›ie.
Un interviu acordat de Dinu Săraru unei publicaÈ›ii din străinătate avea să aducă în faÈ›a publicului câteva aspecte interesante despre scriitor. Astfel vom observa că scriitorul îÈ™i doreÈ™te schimbarea despre care scrie, ba chiar È™i o imaginează, însă este conÈ™tient că este nevoie de numai o clipă de curaj pentru a-si duce la bun sfârÈ™it planul. Săraru optează pentru o antiteză interesantă È™i pune cumva în oglindă viaÈ›a din comunism È™i viaÈ›a de imediat după căderea acestui regim. Am putea sa îl acuzam pe scriitor de subiectivism, însă ideile sale vor împleti realitatea cu ficÈ›iunea È™i vor fi un rod al experienÈ›elor trăite È™i un miraj al imaginaÈ›iei sale.
Cartea lui Săraru va ajunge rapid in toate bibliotecile È™i librăriile din È›ară, iar astăzi se găseÈ™te în rafturile noastre în mai multe ediÈ›ii după cum urmează: Adevărul Holding (2010), Eminescu (1977), Eminescu (1988).