„ViaÈ›a la È›ară” este unul din cele mai importante romane ale literaturii române de la sfârÈ™itul secolului al XIX-lea È™i este, totodată, romanul care l-a consacrat pe scriitorul Duiliu Zamfirescu. „ViaÈ›a la È›ară” a apărut mai întâi în revista „Convorbiri literare”, în foileton, în perioada iulie 1894-mai 1985, iar mai apoi, în 1898, a apărut în volum la editura Storck & Muller, BucureÈ™ti. Romanul este primul din ciclul numit „Romanul ComăneÈ™tenilor”, fiind urmat de „Tănase Scatiu”, „În război”, „Îndreptări” È™i „Anna”. Opera lui Zamfirescu a contribuit astfel la dezvoltarea literaturii române, fiind primul autor român care a publicat un ciclu romanesc. „ViaÈ›a la È›ară” este considerat de critica literară ca fiind cel mai deosebit, atât ca structură, cât È™i conÈ›inut. De-a lungul timpului, romanul a fost publicat în peste 15 ediÈ›ii, printre cele mai cunoscute fiind cele aparÈ›inând editurilor Minerva, Eminescu sau Litera. Acestea, precum È™i alte ediÈ›ii, se găsesc spre vânzare pe site-ul Anticariatului Printre CărÈ›i.
Duiliu Zamfirescu a susÈ›inut chiar de la început ideea unei literaturii naÈ›ionale, o literatură care să cuprindă caracteristici ale vieÈ›ii româneÈ™ti È™i care să îndemne la iubirea de patrie È™i valori tradiÈ›ionale, oferind, în acelaÈ™i timp, È™i o mărturie a acelor vremuri pentru posteritate. Zamfirescu s-a inspirat în parte din revolta È›aranilor din Bordeni-ScorÈ›eni din 1883. A început lucrul la roman în vara anului 1892, în timpul misiunii diplomatice de la Atena, dar după câteva luni a întrerupt lucrul până în 1893. Iacob Negruzzi a ajutat la publicarea romanului la revista „Convorbiri literare”. S-a bucurat de laude chiar de la apariÈ›ie È™i a fost vândut în mii de exemplare. „ViaÈ›a la È›ară” a devenit cunoscut È™i publicului internaÈ›ional, fiind tradus în engleză, italiană, portugheză, franceză, maghiară, germană, rusă È™i bulgară.
AcÈ›iunea romanului are loc în satul CiulniÈ›ei, aflat în apropierea Bărăganului, moÈ™ie aparÈ›inând familiei MurguleÈ›, È™i învecinându-se cu moÈ™iile SaÈ™ei ComăneÈ™teanu È™i arendaÈ™ului Tănase Scatiu. Dinu È™i Diamandula MurguleÈ› îÈ™i împart moÈ™ia È™i toate lucrurile îÈ™i urmează mersul firesc. Odată cu moartea Diamandulei, Matei Damian, fiul acesteia, vine la CiulniÈ›ei, pentru a-l ajuta pe unchiul său. Diamandula îÈ™i exprimă dorinÈ›a ca fiul său să rămână la moÈ™ie È™i să se însoare. Matei Damian este însă surpins de dezorganizarea fostului administrator È™i sfătuit de SaÈ™a, cumpără maÈ™ini care să uÈ™ureze È™i să grăbească treburile țăranilor. Tănase Scatiu, È™iret din fire, încearcă să-È™i sporească È™i mai mult averea, străduindu-se să o obÈ›ină pe fiica lui Dinu, TincuÈ›a, însă aceasta se îndrăgosteÈ™te de un alt băiat. Matei intervine în confruntarea dintre Tănase Scatiu È™i țărani, restabilind pacea. Matei È™i SaÈ™a dezvoltă sentimente unul pentru celălalt È™i urmând sfaturile boierului Dinu, rămân pe pământul natal È™i au parte de o viață trainică.
Elogia vieÈ›ii la È›ară este prezentă pe tot parcursul romanului, Duiliu Zamfirescu ilustrând cu măiestrie nostalgia unei vieÈ›i paÈ™nice trăită în locurile natale. Matei Damian, deÈ™i venit la CiulniÈ›ei de la oraÈ™, unde studia medicina, vede în viaÈ›a la moÈ™ia părintească un trai simplu È™i liniÈ™tit, care aduce cu sine È™i mulÈ›umirea sufletească. El îl preferă chiar È™i pe È™ireul Tănase Scatiu oricărui om înstrăinat de la oraÈ™. Matei devine astfel graniÈ›a prin care cititorul poate vedea diferenÈ›ele dintre traiul la È›ară sau la oraÈ™, deÈ™i Zamfirescu a fost acuzat de câteva ori pentru portretizarea țăranului român într-o manieră sămănătoristă, făcând din acesta un ideal. Romanul „ViaÈ›a la È›ară”, alături de „Tănase Scatiu”, a fost ecranizat în 1976, în regia lui Dan PiÈ›a, obÈ›inând mai multe premii ale AsociaÈ›iei CineaÈ™tilor din România.