Operă renumită a scriitorului român Dumitru Popescu, publicată pentru întâia oară în 1971, care aduce în prim plan o altă latură a literaturii È™tiinÈ›ifico-fantastice, abordând teme filosofice, politice È™i sociale.
Romanul este construit în jurul unei societăți utopice, care se află pe o planetă fictivă, Cetatea Soarelui, unde oamenii au ajuns la o organizare socială ideală, caracterizată de egalitate în drepturi È™i armonie. TotuÈ™i, această armonie este zdruncinată de apariÈ›ia unui fenomen natural, eclipsa, care devine un soi de metaforă a întunericului ce se poate instala atât în societate, cât È™i în psihicul uman. Lucrarea este considerată una dintre cele mai puternice de acest tip È™i exploatează într-o manieră inovativă relaÈ›iile dintre om È™i natură, dar È™i psihicul uman. Adesea, autorul apelează la fel È™i fel de trimiteri către spiritualitate È™i ne aminteÈ™te de scrierile utopice ale lui Huxley.
Cartea este printre puÈ›inele scrieri de acest soi din È›ara noastră, care duce lipsă de scriitori în această direcÈ›ie. Am putea să îl oferim exemplu pe profesorul Andrei Cornea sau pe Stelian Tănase, care obiÈ™nuiesc să cocheteze cu utopia. Autorul nostru are darul de a aborda teme diverse în lucrările sale, iar aceasta nu va face excepÈ›ie. El ne vorbeÈ™te cu atenÈ›ie despre raportul dintre individ È™i societate, examinând limitele, dar costul unei societăți idilice. Cumva aici apare îndoiala dacă o astfel de societate este cu adevărat posibilă.
De asemenea, el ne vorbeÈ™te despre confruntarea între progres È™i natura umană, având ca exemplu această eclipse care se aÈ™ază peste tot È™i toate. Ea simbolizează fragilitatea oricărei realizări umane È™i nevoia continuă de atenÈ›ie pentru a păstra valorile care asigură bunăstarea, pacea È™i libertatea poporului. La finele manuscrisului, autorul vorbeÈ™te subiectiv despre regimul politic pe care o astfel de societate ar trebui să-l abordeze.
Fiind redactat într-o perioadă de cenzură comunistă în România, manuscrisul poate fi interpretat È™i ca o trecere în revistă a influenÈ›elor totalitare. Lucrarea este un manifest interesant, care ne vorbeÈ™te despre oameni È™i nevoile lor, despre comunități, idei È™i lumini, despre fapte È™i evenimente, care au marcat istoria imaginarului colectiv.
DeÈ™i utilizează ficÈ›iunea, autorul are darul de a ne reaminti viaÈ›a în comunism prin opera sa. DeÈ™i ne povesteÈ™te despre o societate ideală, are capacitatea de a strecura printre rânduri felurite idei È™i noÈ›iuni care ne trimit în perioada ceauÈ™istă. Cartea va fi analizată È™i tradusă în mai multe limbi străine, iar numele autorului va căpăta o greutate nesperată. Ulterior, după căderea comunismului, el va oferi publicului nenumărate astfel de lucrări.
Romanul este o meditaÈ›ie profundă asupra naturii umane È™i asupra valorilor unei societăți ideale, dar È™i un comentariu subtil asupra influenÈ›ei regimurilor comuniste, asupritoare. Cu această lucrare, Popescu explorează limitele libertății individuale într-o societate aparent perfectă. Dincolo de dorinÈ›ele poporului, el vorbeÈ™te despre dorinÈ›ele conducătorilor, care devin literă de lege în Europa acelor veacuri. Pe site-ul nostru, la un click depărtare, cartea este de găsit în mai multe ediÈ›ii: Univers (1990), Meridiane (2002), Editura pentru Literatură (2004).