Elfriede Jelinek - Pianista

Romanul “Pianista”, “Die Klavierspielerin”, în limba germană, de Elfriede Jelinek, a apărut în anul 1983, la editura Rowohlt Verlag, din Germania, fiind primul roman tradus în limba engleză al autoarei austriece, având de asemenea parte È™i de o adaptare cinematografică de succes.

Chiar dacă imaginea desprinsă din titlul operei, duce cu gândul la imaginea unei pianiste, ce aduce bucurie celor din jur, lucrurile din spatele acestei acÈ›iuni din roman, sunt personificate în aÈ™a fel încât ajung să fie asociate cu perversitatea, femeia fiind în relaÈ›ia cu bărbatul cea care încearcă prin muzică, atragerea unui partener.

Romanul trasează câteva coordonate legate de psihic È™i reprimare, căci eroina principală îÈ™i developează imaginile din trecut È™i are parte de experienÈ›e ce poartă pecetea anxioasă È™i depresivă a trecutului, una È™i cea mai importantă, dintre aceste experienÈ›e, o reprezintă relaÈ›ia fiicei, Erika, eroina principală, cu mama sa, aceasta având o atitudine foarte exigentă față de educaÈ›ia È™i vestimentaÈ›ia fiicei.

În România, romanul apare în anul 1994, la editura Kriterion, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Polirom, din colecÈ›ia Top 10 +, în trei ediÈ›ii broÈ™ate, editate în anii 2005, 2006, 2008 È™i 2012, având o traducere de Nora Iuga sau Maria Irod.

Elfriede Jelinek s-a născut la data de 20 octombrie 1946, în oraÈ™ul Mürzzuschlag, din estul Austriei, fiind o însemnată scriitoare austriacă, una dintre câÈ™tigătoarele Premiului Nobel în anul 2004, dar È™i o susÈ›inătoare a scrierilor din spaÈ›iul literar german.

După ce termină cursurile gimnaziale, în localitatea natală, aceasta, având o atracÈ›ie spre spre artă, se înscrie la “Conservatorul din Viena“, acolo unde studiază compoziÈ›ia, pianul sau arta teatrală, însă spre sfârÈ™itul anilor ’60, aceasta este silită să renunÈ›e la studii, după ce trece prin tulburări de ordin psihic.

În anul 1968, scrie manuscrisul romanului, intitulat “bukolit”, pe care îl publică, însă, abia în anul 1979.

Succesul îl descoperă însă pentru prima oară, după ce publică romanul “Die liebhaberinnen”, “Amantele”, în anul 1975, aceasta vorbind despre imaginea femeilor în concepÈ›ie marxistă, fiind, de altfel È™i membră în partidul comunist.

Urmează scrieri teatrale dar È™i romane non-conformiste È™i agresive în exprimare, reuÈ™ind să aducă o nouă viziune È™i un nou suflu literaturii germane din acea perioadă.

Printre cele mai importante opere semnate de autoare, putem aminti de “Die ausgesperrten”,”Exclusii”, 1980, “Lust”, “Lăcomie”, 1989 sau “Die kinder der toten”,”Copiii morÈ›ilor”, 1997.

Romanul “Pianista” de Elfriede Jelinek vorbeÈ™te despre o tânără profesoară de pian, pe nume Erika Kohut, care lucrează la “Conservatorul din Viena” È™i care are parte de o experiență marcantă legată de interacÈ›iunea cu mama sa, cea care, printr-o exigență ieÈ™ită din comun, încearcă să îi îngusteze fiicei aria de viziune asupra vieÈ›ii.

Pe lângă toate divergenÈ›ele cu mama sa, Erika, îÈ™i cumpără haine scumpe pentru activitatea ei principală, aceea de “voyeur”, practicând activități intime cu alÈ›i parteneri, aceasta apelând la adevărate spectacole din latura “peep show”.

Imaginile din copilărie se perindă prin imaginaÈ›ia personajului principal, astfel că aceasta ajunge să practice auto-mutilarea, iar în legătură cu latura de voyeur, tehnicile masochiste.

Totul capătă alte valenÈ›e, atunci când Erika îl întâlneÈ™te pe Walter Klemmer, un tânăr student la inginerie, care se simte atras de aceasta È™i care, până la urmă, ajunge să devină elevul ei de pian.

Erika, ajunge să evadeze din mrejele posesive ale mamei sale, cu ajutorul relaÈ›iei cu Walter, însă problemele masochiste ale acesteia, nu o ajută, încercând să devină posesivă, dezvoltând din acest punct un impuls puternic din partea partenerului, care la un moment dat o violează, iar ea se înjunghie în braÈ›.

Perversitatea È™i problemele psihice pe care le are eroina principală, oferă o nouă perspectivă artistică asupra operei, una atât socială, cât È™i educaÈ›ională sau mitologică, căci aspectele acestea au fost desprinse din mitologie, încă din cele mai vechi timpuri.

Opera a fost ecranizată în anul 2001, fiind regizată de Michael Haneke È™i avându-i în rolurile principale pe actorii Isabelle Huppert, în rolul Erikăi Kohut sau pe Benoît Magimel, în rolul lui Walter Klemmer.