Cartea Amurgul gândurilor, scrisă de filosoful È™i scriitorul român Emil Cioran, a apărut în primă ediÈ›ie în anul 1940, în titlul original în franceză Le Crépuscule des pensées.
Emil Cioran a fost apreciat ca fiind "cel mai mare nihilist al Occidentului de la Nietzsche încoace". Nihilist ÅŸi existenÅ£ialist, Cioran se ocupă de concepte precum moartea, angoasa, absurdul, infinitul, neantul, haosul, agonia, sinuciderea, nebunia. Exprimarea literară, dar mai ales ideile susÅ£inute, fac din Emil Cioran reprezentant tipic al orientărilor deconstructive ale secolului al XX-lea în linia antiistorismului, antireprezentaÅ£ionismului ÅŸi nonraÅ£ionalismului specifice ÅŸcolilor continentale din Germania, Italia, FranÅ£a.
În Amurgul gândurilor pasaje precum: "În orice parte ai apuca nu dai decât de Dumnezeu", frizează de departe o vocaÅ£ie mistică ratată, o poziÅ£ionare antitetică faţă de transcendenţă, un demers apofatic cu intermitenÅ£e meonice cauzate, pe de o parte de tendinÅ£a de antropomorfizare a divinului, de nevoia imperioasă a fenomenalizării sacrului, dar ÅŸi de conÅŸtientizarea imposibilităţii unei astfel de metamorfoze senzitive a instanÅ£ei inteligibile.
În mod paradoxal la Cioran nevoia de Dumnezeu este echivalentă cu nevoia lipsei de Dumnezeu. Filosoful din Răşinari stă sub semnul unei încălcări flagrante a principiului non-contradicÅ£iei, a unei febre mistice inversate, care sfidează principiile logice: „Căci tot ce este dezminte ÅŸi confirmă Divinitatea.
Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereÈ›e.
„În patima vidului, doar zâmbetul cenuÈ™iu al ceÈ›ii mai însufleÈ›eÈ™te descompunerea măreață È™i funebră a gândului. Unde sunteÈ›i voi, ceÈ›uri crude È™i amăgitoare, de nu vă răsturnaÈ›i încă pe o minte împăienjenită? În voi aÈ™ vrea să-mi sfâÈ™ii amarul È™i să-mi ascund o spaimă mai vastă ca amurgul plutirii voastre!“ - Emil Cioran