Romanul “Visul”, “Le Rêve”, în limba franceză, de Émile Zola, a apărut în anul 1888, la editura G. Charpentier & Cie, din Paris, FranÈ›a, fiind al È™aisprezecelea volum din seria “Les Rougon-Macquart”, ce cuprinde douăzeci de titluri importante, în opera de față, acesta aducând încă o dată în prim plan tema religioasă, însă totul într-un ritm mai puÈ›in violent decât în celelalte opere, astfel că, autorul alege aici să vorbească despre schimbările din religie È™i despre influenÈ›ele mistice în schimbare, în perioada a doua a secolului al XIX-lea.
Laitmotivul romanului aduce în prim plan puritatea È™i ideea de recunoÈ™tință față de semenii din jur, mila fiind elementul care acaparează acÈ›iunile personajului principal, cel care trece printr-o experiență asupritoare încă din copilărie, dar care ajunge să se încreadă în experienÈ›e mistice, fiind absolut sigură că dragostea este totul È™i că ea poate vindeca cel mai negru suflet, însă, finalul nu ne oferă o perspectivă prea fericită.
În România, romanul apare în anul 1986, la editura Univers, din colecÈ›ia Clasicii Literaturii Universale, în format broÈ™at, iar printre alte edituri, putem aminti de editura Porus, 1992, în format broÈ™at, editura Minerva, din colecÈ›ia Biblioteca pentru toÈ›i, 1996, în format broÈ™at sau editura Lira, din colecÈ›ia Romanul de Dragoste, 2012, în format cartonat, având o traducere realizată de Nicolae Teică.
Émile Zola, s-a născut la data de 2 aprilie 1840, în Paris, FranÈ›a, fiind un scriitor francez, un adept al naturalismului È™i nu în ultimul rând un personaj important în ceea ce priveÈ™te liberalizarea FranÈ›ei.
La început, alege să lucreze ca funcÈ›ionar la Librăria “Hachette”, acolo unde scrie articole artistice È™i literare, dar È™i articole politice, Zola fiind un important combatant în lupta pentru susÈ›inerea drepturilor È™i libertăților, trecând prin experienÈ›a unui exil, după ce se luptă cu autoritățile.
Prima operă publicată de Zola, apare în anul 1859, fiind o carte denumită “Povestiri pentru Ninon”, acesta arătându-È™i talentul de scriitor încă de la vârsta de 19 ani.
Printre cele mai de seamă opere ale autorului, putem aminti de “Averea familiei Rougon”, 1871, “Gervaise”, 1877,”Nana”, 1880 sau “Bucuria de a trăi”, 1884.
Romanul “Visul” de Émile Zola reprezintă un roman de dragoste, scris de autorul francez spre finalul vieÈ›ii, având în minte ideea nobilă a recunoÈ™tinÈ›ei față de semeni È™i a credinÈ›ei întru ceva frumos È™i de neatins, ceva care ajunge să se concretizeze în final, dar care nu ajunge să bucure cititorul, tristeÈ›ea fiind în final sentimentul debordant care rămâne prezent.
Povestea acestui roman, se concretizează în orășelul Beaumont-sur-Oise, autorul realizând o descriere complexă a acestuia, având în minte, imaginea unui alt oraÈ™el nordic, pe nume Cambrai, de care autorul se îndrăgosteÈ™te la un moment dat È™i despre care alege să vorbească aici.
Eroina principală a romanului este Angélique Rougon, fiica Sidoniei Rougon, fiind abandonată de moașă È™i mai târziu, încredinÈ›ată pe rând unei femei din zona Nièvre, apoi unei florării È™i în final unei familii de tăbăcari, pe nume Rabiers, aceÈ™tia alegând să se poarte urât cu aceasta È™i să o maltrateze în repetate rânduri.
După ce trece prin experienÈ›e groaznice, Angélique, alege să fugă din sânul familiei Rabiers, fiind descoperită de o familie de broderi din zonă, iar Hubert, este cel care o învață pe tânăra Angélique, arta broderiilor È™i îi insuflă plăcerea pentru lectură, cartea “Legenda de aur”, fiind volumul care îi marchează destinul eroinei principale.
Are parte de un vis, după ce citeÈ™te această carte, visându-È™i viitorul soÈ›, Félicien apărând la un moment dat în viaÈ›a acesteia, un pictor pe sticlă, ca o reprezentare a Sfântului Gheorghe în viaÈ›a tinerei Angélique. Chiar dacă dragostea dintre cei doi se înfiripă, familiile acestora, nu sunt de acord cu căsătoria, fata suferind teribil din cauza acestui fapt, în final dragostea fiind cea care câÈ™tigă, însă dincolo de viață, tragedia făcându-È™i loc în acest peisaj de sfârÈ™it de secol XIX.
Lucrarea a fost ecranizată în anul 1931, fiind regizată de Jacques de Baroncelli È™i avându-i în rolurile principale pe actorii Simone Genevois, în rolul Angelicăi È™i pe Jaque Catelain, în rolul lui Félicien.