Emilian Vasilescu - Istoria religiilor

Lucrarea filosofică tomistă, “Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, a apărut în anul 1975, la editura Institutului Biblic È™i de misiune ortodoxă, din BucureÈ™ti, fiind o lucrare semnificativă în contextul desprinderii unor concepte legate de filosofie, È™tiință È™i religie din cele mai vechi timpuri, până astăzi, autorul aducând la un numitor comun conceptele oferite de Toma dAquino, conform cărora religia stă la baza armoniei dintre È™tiință È™i filosofie.

Lucrarea conÈ›ine 21 de capitole ample, despre toate religiile È™i credinÈ›ele popoarelor de pe toată planeta, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, doctrinele È™i izvoarele filosofice È™i religioase care au dus la clădirea acestor credinÈ›e în acele teritorii.

Fiind o lucrare foarte bine documentată, aceasta oferă o traducere a unor termeni desprinși din concepția diferitelor culturi, dar și imagini cu vechile scrieri despre doctrina care a dus la dezvoltarea credințelor.

Printre alte edituri care au publicat lucrarea, putem aminti de aceaÈ™i editură a Institutului Biblic È™i de misiune ortodoxă, 1982 È™i 1983, în format cartonat, cu supracopertă sau editura Didactică È™i Pedagogică, 1998, în format broÈ™at.

Emilian Vasilescu s-a născut la data de 21 septembrie 1904, în localitatea HereÈ™ti, din judeÈ›ul Giurgiu, fiind un însemnat teolog È™i filosof din sfera creÈ™tinismului, unul dintre cei mai de seamă istorici ai religiilor, alături de Mircea Eliade, cel care a dus această doctrină la un alt nivel, Emilian Vasilescu, fiind È™i el un filosof religios demn de secolul al XX-lea.

Tânărul Emilian, creÈ™te în cadrul unei familii numeroase, părinÈ›ii acestuia ghidându-l încă de mic înspre studiu, tatăl acestuia fiind învățător.

După ce tremină cursurile primare în localitatea natală, acesta merge la liceul “Cantemir Vodă”, din BucureÈ™ti, acolo unde învață istorie din mâinile renumitului istoric Constantin Giurescu.

Mai târziu, urmează cursurile universitare în cadrul “Facultății de Teologie” din cadrul “Institutului Teologic” din BucureÈ™ti, terminând studiile È™i obÈ›inând licenÈ›a, după ce realizează o lucrare cu titlul de “ContribuÈ›ie la studiul sentimentului religios la români”.

Mai târziu, acesta obÈ›ine o bursă de studii în Paris, redactând de-a lungul timpului mai multe lucrări religioase È™i filosofice, publicate în reviste de prestigiu ale erei.

Printre cele mai importante lucrări semnate de istoric, putem aminti de “Filosofia creÅŸtină”, 1943, “Teologie ÅŸi filozofie”, 1944 sau “Filosofia tomistă ÅŸi filosofia modernă – Punctul de vedere ortodox într-o discuÅ£ie”, 1945.

Lucrarea filosofică tomistă, “Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu reprezintă o lucrare echilibrată în ceea ce priveÈ™te desprinderea conceptului de religie în lume, astfel că acesta apelează la conceptele filosofice È™i È™tiinÈ›ifice în conturarea doctrinei religioase, astfel că raÈ›iunea ajunge să fie elementul primordial în modelarea unei religii È™i a unei zeități la care omul să se închine È™i cu care să comunice.

Pentru a scoate în evidență această suprapunere perfectă de factori, autorul vorbeÈ™te despre filosofia tomistă, scoasă în evidență de Toma dAquino, încă din antichitate, acesta aÈ™ezând filosofia È™i È™tiinÈ›a, la acelaÈ™i nivel cu religia, pentru ca omul să îÈ™i poată culege informaÈ›iile necesare pentru conturarea acelei zeități religioase È™i a ideii de religie.

Autorul face pentru început o trecere în revistă a istoriei acestui concept È™i cum aceste concepte filosofice au definitivat religia ca cel mai important element de comuniune cu spiritualitatea de pe pământ.

Tot acest periplu pleacă încă din epoca pietrei, mergând spre vechile filosofii chinezeÈ™ti È™i mexicane, vorbind aici despre începuturile religiei chinezeÈ™ti, de la daoism la budism, ori în concepÈ›ie mexicană, de la zeitățile la care aceÈ™tia se închinau, până la cultul morÈ›ilor care era reprezentativ în culturile azteci È™i mayaÈ™e.

Mai departe, autorul face o amplă analiză a culturilor de pe întreg mapamondul, plecând de la cultura japoneză, vorbind aici de È™intoism, până la cultura iudaică, slavă, geto-dacică sau celtică, totul pentru a oferi o perspectivă foarte bine nuanÈ›ată, a unor îndeletniciri variate ale oamenilor din diferite culturi, numitorul comun fiind ideea de credință È™i religie, elementul care a schimbat concepÈ›ia lumii asupra vieÈ›ii de dincolo de moarte.