Erich Fromm - Arta de a fi

De-a lungul secolelor ni s-a predicat cu ardoare despre frumos È™i bine, despre importanÈ›a sinelui È™i despre cum să ne regăsim atunci când rătăcim cu sufletul È™i mintea. Adesea, suntem captivi ai unor sentimente pe care nu le trăim, ci doar pun stăpânire pe noi în momentele de cumpănă. Cumva, ele fac parte din vieÈ›ile noastre È™i ne formează ca indivizi. Ele ajută la maturizarea spiritului nostru. A fi e o artă, zice Fromm, care studiază natura umană de zeci de ani È™i care este pasionat È™i licenÈ›iat în psihologie. Acesta porneÈ™te într-o călătorie extraordinară, menită să-i schimbe viaÈ›a È™i viziunea despre lume. Ia drept model societatea antică È™i analizează textele scriitorilor acelor veacuri. Cumva, el se raportează la aceÈ™tia atunci când scrie, iar ideile sale vor fi preluate È™i reinterpretate ulterior.

În concepÈ›ia scriitorului, a trăi este artă, iar omul caută întreaga viață să ducă o viață bună. Fericirea nu este un concept care a apărut de ieri, de azi, este o È›intă urmărită de indivizi încă din cele mai vechi timpuri. Adesea, grecii È™i romanii vorbeau despre viaÈ›a trăită în tihnă È™i au în istoria lor nenumărate exemple în acest sens. Treptat, odată cu trecerea timpului, oamenii au devenit din ce în ce mai preocupaÈ›i de aspectul fizic, fără să mai acorde aceeaÈ™i importanță sufletului È™i lumii lor interioare. Capitalismul È™i globalizarea au adus, pe lângă beneficii, È™i îndepărtarea de frumos È™i simplu.

Astăzi avem la îndemână tehnologie de ultimă generaÈ›ie, trăim în oraÈ™e aglomerate, avem mijloace de transport rapide È™i, în câteva ore, putem ajunge dintr-un oraj în altul al Europei. În mijlocul acestui haos organizat al popoarelor moderne, omul s-a îndepărtat enorm de È›elul său primordial. Astfel, traiul a devenit o luptă contracronometru, un soi de goană nebună, pentru a deÈ›ine cât mai multe avuÈ›ii materiale È™i a depăși câÈ›i mai mulÈ›i rivali. Suntem într-o competiÈ›ie continuă, iar modernitatea ne atrage într-un hău din care nu vom mai putea ieÈ™i niciodată. AÈ™adar, autorul nostru revine acum asupra idei de trai simplu, cu cele elementare, revine la natură È™i la fericirea de odinioarpă, pe care, susÈ›ine el, oamenii o atingeau mult mai uÈ™or.

Filosofia lui Fromm nu este deloc una nouă sau necunoscută, ea fiind adoptată de-a lungul vremii de Descartes sau chiar de Baudelaire, în celebra sa lucrare Florile răului. TotuÈ™i, autorul nostru face un studiu de caz interesant È™i ne vorbeÈ™te despre aÈ™a-numita generaÈ›ie fantomă, generaÈ›ia modernă, care trăieÈ™te în umbra strămoÈ™ilor, fără ca măcar să fie conÈ™tientă de acest fapt.

E drept, astăzi nu ne gândim că vechii greci ar fi trăit mai fericiÈ›i decât noi. Că activitățile lor de oratorie, pictură È™i dans ar fi fost mai creative È™i mai distractive decât tot ceea ce ne serveÈ™te tehnologia la numai un click depărtare. După ce lecturăm însă această lucrare, vom medita însă la cele de mai devreme È™i vom privi diferit viaÈ›a.

Cartea este extrem de apreciată în branșă, iar autorul avea să capete o celebritate absolută imediat după lansarea acesteia. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, este disponibilă în numeroase ediÈ›ii, dintre care vom aminti: TREI (2019), TREI (2009).