Ernest Volkman - Spionaj

Ernest Volkman, născut la 31 decembrie 1940, în Huntington (New York), este un autor american, reporter de investigaÈ›ie È™i jurnalist, scrierile sale având ca subiecte războiul, spionajul È™i lumea interlopă criminală. A absolvit liceul Whitman în anul 1959, în oraÈ™ul său natal, Huntington, urmând Universitatea Hofstra, dându-È™i licență în jurnalism, în anul 1963. Volkman este un specialist în informaÈ›ii militare, având la activ multe cărÈ›i publicate având ca teme spionii È™i spionajul. Printre cele mai cunoscute cărÈ›i publicate se numără: "Spies - The Secret Agents who Changed the Course of History", "Espionage: The Greatest Spy Operations of the Twentieth Century", "Gangbusters: The Destruction of America's Last Mafia Dynasty", "Science Goes to War: The Search for the Ultimate Weapon - From Greek Fire to Star Wars" È™i "The History of Espionage".

Cartea "Spionaj" prezintă lumea unică a spionajului, fiind compusă din 22 de studii de caz implicând operaÈ›iuni de spionaj, incluzând atât succese sclipitoare, cât È™i eÈ™ecuri răsunătoare, însă toate acestea, divizate între mai multe tipuri majore de operaÈ›iuni informaÈ›ionale, împărtășesc o trăsătură comună, È™i anume impactul asupra cursului istoriei în secolul al XX-lea. Lumea spionajului este unică, deoarece nu există un alt domeniu al eforturilor umane care să opereze într-o permanentă umbră. Privită ca un lucru esenÈ›ial, fiecare naÈ›iune având un tip oarecare de agenÈ›ie guvernamentala de informaÈ›ii, ea reprezintă totuÈ™i latura sumbră a sistemului politic mondial - normal pentru ceea ce este în esență o formă de voyeurism consfiinÈ›ită de stat.

Deseori s-a susÈ›inut că spionajul este arta neagră a relaÈ›iilor internaÈ›ionale, în aceste condiÈ›ii dezinformarea este cea mai înaltă formă a acestei arte. În termenii spionajului, dezinformarea este un efort dificil, implicând, uneori, cheltuieli uriaÈ™e de timp, bani È™i oameni - pentru a induce în eroare un inamic.

Primul studiu de caz al cărÈ›i este cel care descrie "OperaÈ›iunea TRUST", cea care pentru serviciile de informaÈ›ii vestice, a fost un dezastru de primă mărime: ca rezultat al operaÈ›iunii, vesticii au fost lipsiÈ›i ani de zile de surse de informaÈ›ii în Uniunea Sovietică. OperaÈ›iunea TRUST a fost concepută È™i organizată cu o artă desăvârÈ™ită, obiectivul ei fiind acela de organizare È™i apoi monitorizare a întregii rezistenÈ›e, atât în interiorul, cât È™i în exteriorul Rusiei. Omul care a făcut totul posibil, Felix Dzerjinski, nu a apucat să vadă roadele creaÈ›iei sale, în anul 1924, în momentul de succes maxim al OperaÈ›iunii TRUST, acesta moare de tuberculoză.

În cartea sa, Volkman vorbeÈ™te È™i despre OperaÈ›iunea BODYGUARD, o operaÈ›iune de dezinformare pe scară mare, care să-i inducă în eroare pe germani în privinÈ›a invadării FranÈ›ei. Churchill l-a anunÈ›at pe Iosif Stalin de operaÈ›iune la ConferinÈ›a de la Teheran, iar atunci când Stalin a întrebat cum îÈ™i propuneau aliaÈ›ii să-i împiedice pe nemÈ›i să afle despre o acÈ›iune atât de evidentă ca o invazie amfibie de amploare, Churchill a răspuns că va exista un plan de dezinformare care-i va înÈ™ela complet pe aceÈ™tia, "Va fi, a promis el, cea mai mare păcăleală din istorie". După cum îi plăcea lui Churchill să spună: "În război adevărul trebuie să fie întotdeauna însoÈ›it de o gardă de minciuni".

Cartea "Spionaj" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Rao (2008) È™i Rao (1998).