Ervin Laszlo - Revolutia constiintei

Autor renumit pentru numeroase scrieri È™i tratate, avea să cucerească piaÈ›a internaÈ›ională È™i să devină unul dintre cei mai renumiÈ›i din branÈ™a sa. Ulterior, este recunoscut pentru cercetările pe care le face È™i pentru pledoariile pentru È™tiință È™i regăsirea sinelui. Adesea, urmăreÈ™te fel È™i fel de experimente È™i tratează cu pasiune cercetările colegilor de breaslă. CălătoreÈ™te în regiuni îndepărtate È™i cunoaÈ™te personalități care îl vor influenÈ›a în diverse aspecte. Este interesat È™i de psihologie, dar È™i de comportamentul uman sub diferite surse de presiune.

În controversatele sale scrieri, autorul vorbeÈ™te despre felurite procese ireversibile, care au dominat mintea umană de-a lungul timpului. Neurologii È™i specialiÈ™tii în neuroÈ™tiinÈ›e au descoperit numeroase tipare de comportament când vine vorba de exercitarea conÈ™tiinÈ›ei. Ne întrebăm adesea, după ce vedem vreun documentar sau citim un articol despre un personaj care a săvârÈ™it diverse fapte abjecte, dacă acesta are conÈ™tiință. TotuÈ™i, dacă ar fi să dăm exemple clare în acest sens, vom observa că, de regulă, criminalii în serie sau violatorii nu se căiesc È™i nu regretă că au comis astfel de atrocități. Fără a intre în detaliu, trebuie să amintim lunga serie de interviuri cu unul dintre cei mai cunoscuÈ›i asasini din istorie, Tedd Bundy, care nu manifesta nici o urmă de conÈ™tiință. Psihiatrii care i-au analizat cazul au susÈ›inut È™i conchis că acesta suferea, într-adevăr, de o tulburare disociativă, care îl determina să nu distingă cu claritate realitatea de umbră sau ficÈ›iune.

Vorbim despre conÈ™tiință ca despre un proces normal, firesc al procesului de dezvoltare umană. Încă din copilărie, indivizii au amintiri È™i regretă diverse fapte, vorbe sau situaÈ›ii. Când lipsa acestei conÈ™tiinÈ›e există vorbim fie de o persoană lipsită de scrupule, care s-a transformat de-a lungul vremii, deci nu s-a născut aÈ™a. Or, mai putem discuta despre indivizi care suferă de diverse condiÈ›ii medicale de natură psihiatrică, care îi împiedică să aibă astfel de sentimente de vinovăție. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă, cum notam anterior, criminalii în serie.

Revenind însă la o latură mai puÈ›in crudă a zilelor noastre, putem vorbi È™i despre oamenii legii, care sunt nevoiÈ›i să exercite un proces de conÈ™tiință puternic prin prisma meseriei pe care o practică. AvocaÈ›ii, politicienii È™i, îndeosebi, cei care conduc guverne sau instituÈ›ii au conÈ™tiinÈ›a încărcată cu fel È™i fel de decizii pe care sunt nevoiÈ›i să le adopte zilnic. Medicii, de asemenea, sunt supuÈ™i unui proces de conÈ™tiință atunci când au de ales pentru pacienÈ›ii lor. Astfel, autorul nostru aduce în prim plan toată această psihologie a conÈ™tiinÈ›ei È™i ne vorbeÈ™te despre ce mecanisme sunt activate, de-a lungul vieÈ›ii, în creierul uman. Pledoariile sale sunt interesante È™i menite să schimbe viziuni È™i să aducă altele noi, pline de originalitate.

Indivizii pe care scriitorul nostru îi analizează sunt atent selecÈ›ionaÈ›i, iar întreg procesul È™tiinÈ›ific care a stat la baza acestei cărÈ›i avea să dureze ani la rând. Lucrarea este foarte bine primită în cercurile intelectuale È™i chiar în cele medicale, fiind considerată o scriere importantă, de specialitate. Ea poate fi găsită pe site-ul nostru în numeroase ediÈ›ii: Meridiane (1998), Editura de Stat pentru Literatură È™i Artă (2001).