Istoric literar de renume mondial, cunoaÈ™te faima internaÈ›ională cu o serie de lucrări È™i prelegeri despre viață, natură umană È™i societate. Teoretician, om de litere È™i autor al teoriei Sincronismului, reuÈ™eÈ™te să se facă cunoscut nu doar în È›ară, ci È™i în străinătate. Ocupă o funcÈ›ie de profesor la liceul Matei Basarab, iar mai apoi este È™ef de catedră la liceul Mihai Viteazul. Începe diverse colaborări cu gazetele veacului, iar succesul va apărea neîntârziat.
Lovinescu a fost un idealist convins, care nu a iubit cu patos ca Eminescu, iar femeile din viaÈ›a sa au fost mai degrabă iubite platonice, care s-au dezvoltat mai mult în imaginaÈ›ia acestuia.
Lucrarea de față este una plină de patos È™i menită să schimbe idei È™i paradigme în imaginaÈ›ia colectivă. Va fi comparat cu Teodoreanu, dar nu va reuÈ™i să atingă sensibilitatea acestuia. Cumva, este mai original È™i mai melodios decât alÈ›i autori ai veacului, iar publicul va fi purtat într-o călătorie extraordinară, din care se va reîntoarce mai sensibil.
La baza cărții stă tocmai povestea de dragostea dintre Eminescu și Veronica Micle, care tocmai rămăsese văduvă. Dragostea celor doi este puternică și va dăinui peste veacuri, iar cititorii o vor asimila cu o curiozitate nemaipomenită.
Bălăuca este porecla pe care Eminescu i-o oferea Veronicăi, iar scrisorile dintre ei vor dezălui asta. Povestea de dragoste este plină de candoare, cu suiÈ™uri È™i coborâÈ™uri, iar Lovinescu reuÈ™eÈ™te să ne surprindă cu măiestria sa È™i cu relatarea plină de acurateÈ›e a evenimentelor din acea perioadă. Treptat, povestea lui Lovinescu capătă noi paradigme, iar iubirea lui Eminescu este analizată È™i adusă în prim plan dintr-o nouă perspectivă. Scrisă într-o perioadă plină de incertitudini din punct de vedere politic, dar È™i complicată pentru femei. Veronica Micle a fost întotdeauna un personaje controversat, în special din pricina relaÈ›iei sale cu mai mulÈ›i scriitori ai vremii. Ulterior, este judecată cu asprime pentru legătura tandră È™i de durată cu Eminescu, care nu ezita să-È™i declare iubirea peste tot. AÈ™adar, vom lua parte la o relatare sinceră, pe care o vom trăi cu sufletul la gură.
În cele aproape 300 de pagini, Lovinescu extrage pasaje din jurnalul personal al lui Eminescu È™i pătrunde cumva în intimitatea celor doi. Eminescu, chinuit de reverii, iubind cu ardoare, suferind È™i sperând, îi scrie mereu iuibitei sale È™i caută să-È™i consume astfel toate frustrările. Cartea de față a fost comparată multă vreme cu Lorelai, căci intensitatea sentimentelor este asemănătoare. Suntem emoÈ›ionaÈ›i să luăm parte la o astfel de reverie sentimentală, iar pledoaria lui Lovinescu ne cucereÈ™te È™i ne transformă. Constatăm că dragostea adevărată există È™i că, dincolo de toate obstacolele, ea poate dăinui pentru totdeauna.
Scrierea va fi tradusă în mai multe limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională È™i va avea mare succes în FranÈ›a, unde Lovinescu îÈ™i face mulÈ›i prieteni È™i colaborează cu mai multe publicaÈ›ii. Ulterior, scrierea va fi reeditată È™i adnotată. Va fi studiată cu ardoare în universitățile vremii. Pe site-ul nostru este disponibilă în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Univers (2001), Litera (2014).