FănuÈ™ Neagu se naÈ™te pe 5 aprilie 1932 în localitatea brăileană GrădiÈ™tea, într-o familie de țărani. Primii cinci ani de È™coală îi face acolo, apoi urmează liceul militar din Câmpulung Muscel È™i continuă la cel din IaÈ™i. După terminarea studiilor pleacă la BucureÈ™ti È™i se înscrie la Școala Pedagogică iar după aceasta este admis la facultatea de filologie È™i litere dar nu va termina facultatea. În 1954 are loc È™i debutul literar în revista Tânărul Scriitor cu povestirea "DuÈ™man cu lumea". Din 1960 deja începe să devină cunoscut, pe lângă nuvelele sale mai publică È™i piese de teatru cum ar fi Scoica de lemn. Datorită succesului său devine din 1993 director al Teatrului NaÈ›ional din BucureÈ™ti È™i membru corespondent al Academiei Române. PrimeÈ™te aproape zece premii din partea lor însă nu va reuÈ™i să aibă un renume prea mare niciodată. Pe lângă cariera în domeniul literarii, Neagu a fost È™i scenarist pentru filme precum Lumina din Iulie, Casa de la miezul nopÈ›ii ( unde de asemenea a avut rolul lui Taliverde) sau Terente, regele bălÈ›ilor alături de Vintilă Ornaru. ViaÈ›a nu a fost prea blândă cu el totuÈ™i. În anii 2000 a dezvoltat un cancer la prostată ce l-a dus pe patul de spital pentru mulÈ›i ani. În această perioadă nu a mai scris, însă a ajuns în presă în urma sutelor de întrebări adresate de jurnaliÈ™ti. Nu voia să facă asta, se simÈ›ea presat È™i a declarat că trebuie să fie lăsat în pace pentru a-È™i tratat boala însă nu a reuÈ™it. În 2011 la 3 dimineaÈ›a autorul a încetat din viață la Spitalul Elias din BucureÈ™ti în urma unei afecÈ›iuni neoplazice metastazante, consumptive È™i cu evoluÈ›ie îndelungată. Lasă în urmă romane precum Îngerul a strigat, FrumoÈ™ii nebuni ai marilor oraÈ™e sau Scaunul singurătății.
Volumul de nuvele "În văpaia lunii" apare pentru prima dată în 1971 la editura Minerva, ediÈ›ie ce va fi urmată de editura Eminescu în 1979 È™i Albatros în 1988.
Nuvelele prezente ne vor purta în satul românesc din Câmpia Bărăganului È™i ne vor prezenta lumea ce demult nu mai are aceleaÈ™i rânduieli È™i obiceiuri. Patimile sunt ascunse, iubirea este interzisă È™i dorinÈ›a de a avea mai mult năpădeÈ™te pe oricine. Figurile de stil sunt sute È™i ajută la descrierea amănunÈ›ită a peisajelor dar È™i a personajelor atent construite. ViolenÈ›a domestică, modul în care supravieÈ›uiau sătenii, natura È™i războiul sunt doar câteva dintre temele prezente aÈ™a că vă urez spor la citit!