G. W. F. Hegel - Principiile filozofiei dreptului

Hegel este cunoscut drept unul dintre cei mai renumiÈ›i filozofi pe care Germania avea să ni-i ofere. Un veritabil opozant al lui Descartes sau al lui Kant, care reuÈ™eÈ™te să aducă cu măreÈ›ie teoriile dreptului È™i ale filozofiei în faÈ›a publicului. Interesat încă din copilărie de realism È™i de latura mai puÈ›in înfrumuseÈ›ată a lumii, reuÈ™eÈ™te să citească multe opere renumite la o vârstă extrem de fragedă. Ulterior, deprinde mai multe limbi străine È™i se dedică unor slujbe mărunte pentru a se întreÈ›ine. TotuÈ™i, pasiunea pentru filozofie rămâne nealterată È™i reuÈ™eÈ™te să îÈ™i pună în practică toate ideile È™i trăirile. Este emoÈ›ionat de succesul pe care îl are în societatea bavareză a acelor veacuri È™i reuÈ™eÈ™te să stârnească, pe lângă simpatii, numeroase invidii. Criticat pentru nonÈ™alanÈ›a cu care vorbeÈ™te despre teme considerate tabu, se întoarce la latura sa realistă de fiecare dată È™i creează unele dintre cele mai interesante È™i studiate teorii ale lumii.

El stă la baza ideologiei dreptului fundamental È™i vorbeÈ™te despre latura nevăzută a politicii, într-o vreme în care astfel de supoziÈ›ii te puteau costa viaÈ›a. Curajos, mândru È™i sigur pe arta sa, reuÈ™eÈ™te să ne aducă tratate de specialitate, care vor fi studiate È™i astăzi în universitățile de profil. Adesea, reuÈ™eÈ™te să colaboreze cu alÈ›i autori È™i îÈ™i uneÈ™te forÈ›ele pentru a crea ceea ce azi numim artă.

DeÈ™i lucrările sale sunt unele de specialitate, poate nu la îndemâna tuturor, ne vor fascina È™i ne vor atrage să descoperim È™i alte perspective. El vorbeÈ™te despre stat de drept, într-o vreme în care politicul È™i religia nu erau definite ca fiind două entități separate È™i are curajul să enunÈ›e teoria conform căreia fiecare stat ar trebui să se guverneze independent È™i autonom. Tot în lucrarea lui Hegel aflăm despre drepturile È™i libertățile cetățeneÈ™ti, deÈ™i ele au fost invocate È™i pe vremea RevoluÈ›iei Franceze, iar SUA părea să se alinieze la implementarea acestora. Autorul nostru are curaj să delimiteze, măcar imaginar, puterile în stat È™i să È›ină o teorie a dreptului de-a dreptul extraordinară, care va dăinui peste veacuri È™i se va studia în marile centre universitare. Adesea, este criticat pentru maniera în care ponegreÈ™te, fie È™i indirect, statul din care se trage, dar Hegel nu pleacă capul È™i nu abandonează condeiul în faÈ›a unor cerinÈ›e predominat politice. Este cooptat în taberele parlamentare ale vremii, unde, la fel, nu va fi privit cu ochi buni È™i i-se vor reproÈ™a suficiente cât să decidă să se retragă, mai apoi.

Teoria sa merge însă mai departe, este tradusă, adnotată È™i analizată de mai mulÈ›i alÈ›i autori de-a lungul vremii. Hegel este, el însuÈ™i, un necunoscut genial, care reuÈ™eÈ™te să deschidă ochii È™i minÈ›ile cititorilor avizi de cunoaÈ™tere. Ulterior, el va fi studiat în universitățile lumii È™i adulat de mulÈ›i studenÈ›i È™i profesori, care au ales să parcurgă calea studiilor juridice. Scrierea sa este una de actualitate È™i în secolul nostru È™i poate fi găsită pe site în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Univers (2001), Meridiane (1998), Editura pentru Literatură (1996).