Gabriela Adamesteanu - Dimineata pierduta

Gabriela AdameÈ™teanu, scriitoare, traducătoare È™i jurnalistă, s-a născut la Bacău, Târgu-Ocna, la 2 aprilie 1942. A avut o puternică afinitate spre studiu È™i scris încă din copilărie, fiind influenÈ›ată involuntar de familia sa. Tatăl său a fost profesor de istorie, mama sa educatoare, iar aceÈ™tia, la rândul lor, provin din familii unite ce au făcut adevărate performanÈ›e intelectuale. A terminat liceul la PiteÈ™ti în 1960, iar în 1965 a absolvit facultatea de Limba È™i Literatura Română la Universitatea din BucureÈ™ti. După facultate, îÈ™i începe cariera în literatură, fiind redactor la editura Enciclopedică, apoi la editura Cartea Românească, devenind apoi, în 1991, redactor-È™ef al Revistei 22 È™i al publicaÈ›iei BucureÈ™tiul Cultural. A debutat ca scriitor în anul 1971, în revista Luceafărul, cu un fragment din romanul “Drumul egal al fiecărei zile”, roman pe care îl publică patru ani mai târziu È™i care primeÈ™te Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Ulterior, autoarea a publicat mai multe romane pentru care primeÈ™te nenumărate premii pentru activitatea sa literară. În 2018 a publicat romanul “Fontana di Trevi” pentru care a primit premiul Radio România Cultural pentru proză, iar romanul “Voci la distanță” îi aduce premiul Cartea Anului, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, la Cluj. Lucrările autoarei au fost traduse în mai multe limbi, printre care È™i romanul “DimineaÈ›a pierdută” care s-a bucurat de peste zece traduceri È™i care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.

Gabriela AdameÈ™teanu a publicat pentru prima dată romanul “DimineaÈ›a pierdută” în 1983 la editura Cartea Românească È™i ulterior a fost republicat în mai multe ediÈ›ii. A apărut la editura Albatros în 1991, la editura Polirom în 2003, dar È™i în colecÈ›ia Top 10+ la aceeaÈ™i editură în 2013.

Descoperim un roman complex È™i captivant, cu o structură nemaîntâlnită ce prezintă povestea mai multor personaje fascinante È™i perioade diferite în spaÈ›iul românesc. Povestea este conturată de Vica Delca, o croitoreasă pensionată, iar vieÈ›ile celorlalte personaje sunt prezentate prin amintirile È™i experienÈ›ele ei. AÈ™adar, o descoperim pe Vica, o femeie simplă, săracă, încercată de suferinÈ›e È™i dificultăți, ce nu are o educaÈ›ie formală, însă are o inteligență È™i o memorie fabuloasă, o povestitoare înnăscută cu un limbaj extrem de colorat. Vica pleacă de acasă pentru a-È™i vizita foÈ™tii clienÈ›i È™i familiile bogate pe care le slujise în tinereÈ›e È™i ajunge la BucureÈ™ti, unde o descoperim pe Sofia Ioaniu, dar mai ales pe fiica acesteia, Ivona. O fotografie din 1914 o poartă pe Vica într-o călătorie în timp, iar discuÈ›iile cu Ivona trezesc amintiri È™i conturează povestea întregii familii de la începuturile secolului, de la rădăcini È™i până la finalul vieÈ›ii personajelor. Gabriela AdameÈ™teanu È™tie exact cum să împletească stilurile narative, de la jurnal la dialoguri interioare, reuÈ™ind să construiască o imagine complexă, plină de nuanÈ›e È™i detalii a personajelor È™i a societății.