Gaston Berger - Tratat practic de cunoastere a omului

Gaston Berger, născut pe 1 octombrie 1896, a fost un futurist È™i filosof francez, cunoscut, în special, pentru analiza sa remarcabil de lucidă a fenomenologiei lui Edmund Husserl, dar È™i pentru studiile sale asupra structurii caracterului. 

În cartea "Tratat practic de cunoaÈ™tere a omului", publicată pentru prima oară în anul 1950, Gaston Berger ne ghidează È™i ne învață să descoperim oamenii prin caracterul lor - stratul fundamental al personalității. De-a lungul timpului s-a descoperit faptul că numeroase trăsături de caracter nu apăreau la întâmplare, ci se găseau foarte frecvent asociate unele cu altele, părând că depind de un mic număr de factori fundamentali. AceÈ™ti factori sunt: emotivitatea, activitatea È™i rezonanÈ›a (primaritate sau secularitate), cărora li se mai adaugă alÈ›i È™ase factori complementari: lărgimea câmpului de conÈ™tiință, polaritatea, aviditatea, interesele senzoriale, tandreÈ›ea È™i pasiunea intelectuală. 

Emotivitatea este măsurată prin sensibilitatea la tulburare a unui psihic individual, sursa perturbării putând fiind atât externă, cât È™i internă. Sensibilitatea la emoÈ›ii diferă de la o persoană la alta, lucrurile, fie ele bune sau rele, ne afectează diferit în funcÈ›ie de sensibilitatea noastră. Astfel, omul emotiv este cel ale cărui emoÈ›ii sunt puternice È™i frecvente, în timp ce non-emotivul este cel care este rareori È™i superficial tulburat de evenimentele din jur. Activitatea, în sensul ei caracterologic, se referă la uÈ™urinÈ›a de a acÈ›iona, de a trece de la o idee la acÈ›iune. În consecință, putem numi un om ca fiind "activ" pe acela care poate îndeplini cu uÈ™urință unele sarcini neplăcute sau plictisitoare, doar pentru că È™tie că acestea trebuie făcute. Omul "inactiv" este cel căruia lumea îi apare ca o rezistență care trebuie înfrântă fără încetare, o greutate care trebuie ridicată È™i care cade mereu. RezonanÈ›a se referă la repercursiunea pe care o poate avea un eveniment asupra psihicului uman. Unele persoane  reacÈ›ionează prompt la o situaÈ›ie emoÈ›ionantă, apoi uitând rapid de ea. Pe de altă parte, există È™i acele persoane care deÈ™i par iniÈ›ial impasibile È™i indiferente, nu uită nimic. Factorul de "rezonanÈ›a" are două stări posibile, È™i anume: primaritatea È™i secularitatea.

Din combinarea factorilor fundamentali cu cei complementari rezultă opt temperamente sau moduri de a fi: pasionat, coleric, sentimental, nervos, flegmatic, sanguin, apatic, amorf. Pasionatul este omul voinÈ›ei, viaÈ›a sa fiind un conflict, însă unul rezolvat, trăind doar pentru opera sa sau pentru misiunea sa (Nepoleon, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo, Pasteur, de exemplu). Colericul este cel pe care totul îl împinge la acÈ›iune, fiind caracterizat prin reacÈ›ii emoÈ›ionale puternice, făcând risipă de energie, reuÈ™ind să-È™i dovedească rapid capacitățile (V. Hugo, Mirabeau, G. Sand, Gambetta, Peguy, de exemplu). Sentimentalii sunt acei oameni care rămân la stadiul aspiraÈ›iei. Meditativi, introvertiÈ›i, schizotimici. Neîndemânatici, se resemnează dinainte pentru ceea ce ar putea evita (Vigny, Amiel, Biran, Rousseau, Kierkegaard, Robespierre).

Ceea ce este special la această carte este faptul că, odată ce a fost înÈ›eleasă prima parte a ei, care este una teoretică, cititorul, cu noile sale cunoÈ™tinÈ›e în materie de psihologie, poate profita de ce îi oferă a doua parte a cărÈ›ii, È™i anume: un chestionar făcut de Berger însuÈ™i, la care este îndemnat să răspundă cu maximă sinceritate. Mai prespus de toate, chestionarul este un bun revelator al personalității, perfect pentru cei care se află la început de drum în domeniul psihologiei.

Cartea "Tratat practic de cunoaÈ™tere a omului" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Iri (1997) È™i Univers Enciclopedic (2010).