Cartea soarelui nou

Lacul soarelui lung, Cavalerul sau Vrăjitorul sunt doar trei dintre romanele cu care Gene Wolfe a reuÈ™it să uimească întreaga planetă. S-a născut pe 7 mai 1931 în oraÈ™ul New York È™i încă din copilărie a fost pasionat de literatură. Când studia la Universitatea din Texas sa operă în revista studenÈ›ească dar nu a ajuns în ochii publicului larg. Nu a apucat să îÈ™i termine studiile pentru că a trebuit să lupte pe frontul din Coreea însă când s-a întors a absolvit cu brio ingineria industrială la Universitatea din Houston. MulÈ›i ani la rând a fost scriitor È™i editor pentru publicaÈ›ia Plant Engineering È™i a reuÈ™it să aducă o îmbunătățire masivă în cadrul maÈ™inăriei ce produce cipsurile Pringles. DeÈ™i nu a ajuns autor de bestseller, autorul a fost extrem de apreciat în rândul criticilor dar È™i al colegilor săi È™i chiar È™i acum este considerat unul dintre cei mai buni scriitori de science fiction, adesea fiind asemănat cu Isaac Asimov. De premii nici nu mai trebuie să vă spun pentru că palmaresul său este unul impresionant. Pe lângă faptul că a fost nominalizat de 16 ori la Premiul Nebula, a reuÈ™it să câÈ™tige, printre altele, 5 Premii Locus, 2 Nebula È™i 3 World Fantasy.
Seria fantastică "Cartea soarelui nou" a fost publicată între anii 1980 È™i 1994 la editura Simon& Schuster. În limba română apare în 2011 la editura Leda.
De-a lungul anilor a câÈ™tigat numeroase premii, cum ar fi Hugo, Campbell Memorial sau Mythopoeic Fantasy, È™i asta pe bună dreptate pentru că este una dintre cele mai bune serii din trecutul apropiat. Scriitorul nu intenÈ›iona să scrie o serie întreagă, totul a început de la o nuvelă de nici 100 de pagini numită Sărbătoarea Sfintei Ecaterina însă inspiraÈ›ia l-a lovit È™i nu s-a mai putut opri. Noroc cu această întâmplare, pentru că altfel nu s-ar mai fi clasat pe locul trei în topul celor mai bune romane fantasy scrise înainte de 1990.
Facem cu cunoÈ™tință cu Severin, un tânăr curajos ce acum este ucenic Căutătorilor de Adevăr È™i Pocăință. Pentru că la un moment dat i-a fost milă de un prizonier, a fost exilat în oraÈ™ul Thrax iar aici se va juca cu moartea È™i viaÈ›a la tot pasul. Pentru că povestea este plasată la mii de ani distanță în viitor, avem parte de peisaje uimitoare  iar cel mai ciudat dintre ele ar fi soarele care s-a stins după atâta vreme. De multe ori s-a considerat că volumele ar fi un puzzle literar pentru că fiecare cuvânt are o conexiune, o semnificaÈ›ie È™i la o distanță chiar È™i de 200 de pagini te poÈ›i aÈ™tepta să găseÈ™ti o surpriză.  Severin tot încearcă să o facă pe eroul de multe ori È™i nu îi iese tot timpul, uneori se îndrăgosteÈ™te de cine nu trebuie, alteori ucide omul nepotrivit, dar per total are o viață aÈ™a de interesantă. Dar el nu e singurul ce mai suferă uneori, Pământul, numit aici Ultrh, este pe moarte È™i se întâmplă această nenorocire, totul se va schimba.
De-a lungul anilor criticii l-au asemuit pe Severin cu Iisus Hristos datorită călătoriilor făcute È™i faptelor bune sau rele. Sângerarea din frunte ca È™i cum ar fi o coroană de spini, învierea È™i călătoria în grădina măslinilor sunt doar trei asemuiri pe care le puteÈ›i observa cu uÈ™urință, dar mai sunt È™i unele mistice ce nu ies atât de uÈ™or la suprafață.

sus