Reportajul literar “Cartea Oltului”, de Geo Bogza, a apărut în anul 1945, fiind publicat de editura FundaÈ›ia Regală pentru Literatură È™i Artă, autorul realizând o adevărată operă documentată, în ceea ce priveÈ™te detaliile de ordin geografic, monografic, istoric, folcloric sau tradiÈ›ional despre martorul unor evenimente rămase în memoria naÈ›ională, râul Olt.
Cartea, scrisă în perioada interbelică, în timp ce autorul se ascundea de frica bombardamentelor asupra rafinăriilor ploieÈ™tene, prezintă o întreagă descriere a râului, de la izvorâre, până la vărsarea în Dunăre, iar pe lângă această latură geografică, Geo Bogza, prezintă È™i îndeletnicirile oamenilor din zonă sau prezintă lăcaÈ™ele de cult, care există È™i astăzi de-a lungul Oltului.
Printre cele mai importante edituri care au publicat cartea, putem aminti de editura FundaÈ›ia Regele Mihai, 1945, în format cartonat, editura Minerva, 1976, 1985, în format cartonat, editura Albatros, din colecÈ›ia Lyceum, 1979, în format broÈ™at sau editura Litera, din colecÈ›ia Biblioteca pentru ToÈ›i - Jurnalul NaÈ›ional, 2012, în format cartonat, cu supracopertă.
Geo Bogza s-a născut la data de 6 februarie 1908, în localitatea Blejoi, din judeÈ›ul Prahova, fiind un important scriitor, poet, jurnalist, critic literar sau adept al teoriei avangardiste, fiind considerat creatorul suprarealismului în România.
Tânărul Geo Bogza, termină cursurile primare, la PloieÈ™ti, în anul 1919, pentru ca din anul 1921 să urmeze cursurile Școlii de Marină din ConstanÈ›a È™i GalaÈ›i, pe care le finalizează în anul 1925.
Din anul 1928, începe să editeze revista “Urmuz”, din Câmpina È™i să publice regulat în reviste importante ca “Bilete de papagal” sau “Unu”.
În anul 1929 debutează în volum, publicând opera “Jurnal de sex”, iar patru ani mai târziu, volumul de poeme “Poemul invectivă”, pentru care este acuzat de “pornografie”, fiind încarcerat datorită limbajului avangardist È™i explicit pentru acea perioadă. Din anul 1945 se alătură Partidului Comunist, fiind mai apoi deputat, iar, în anul 1955, membru al Academiei Române. PrimeÈ™te în anul 1978 Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor, pentru o întreagă operă piperată, pe care a văzut-o diferit È™i pentru care a È™i suferit câÈ›iva ani.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de volumul de poeme “Ioana Maria”, 1937, reportajul “Oameni È™i cărbuni în Valea Jiului”, 1947, “Cântec de revoltă, de dragoste È™i de moarte”, 1947 sau “Orion”, 1976.
Reportajul literar “Cartea Oltului”, de Geo Bogza, reprezintă o caracterizare complexă a râului Olt, realizată de avangardistul, Geo Bogza, o istorie văzută prin ochii unui râu care a fost martorul unor evenimente marcante din secolul trecut.
Geo Bogza vorbeÈ™te despre tumultul râului, despre forÈ›a pe care o degajă atunci când îi asculÈ›i curgerea, ca o înÈ›elepciune ce dăiunuieÈ™te de secole, ori despre vechile obiceiuri ale oamenilor din zonă, cum ar fi meÈ™teÈ™ugul plutăritului pe Olt, un obicei care s-a pierdut cu timpul.
Autorul prezintă viaÈ›a oamenilor din localitatea Olanu, care, cu ajutorul trenului urcau la munte, iar, de acolo coborau pe plute cu lemne, pe care le transportau din zona Lotrului, de lângă Brezoi, până în zonele de câmpie de pe Dunăre, acolo unde oamenii aveau mare nevoie de lemne.
Pe lângă această tradiÈ›ie a oamenilor din zonă, autorul vorbeÈ™te despre Mănăstirea Cozia, autorul făcând o scurtă trecere în revistă a detaliilor istorice È™i a ctitorului Mircea cel Bătrân.
Despre locuitorii din micuÈ›a localitate Ciunget, Bogza afirmă că “par că vin din viforul trecutului”, realizând o descriere amănunÈ›ită a acestora,fiind oameni care cresc oi È™i vite,animale, din care trăiau È™i îÈ™i confecÈ›ionau căciuli È™i cojoace : “cojocul, din piei de oaie, iar nasturii i-au tăiat din lemn de corn”.
Geo Bogza realizează o adevărată frescă strămoÈ™ească a unei albii de râu, care ascunde de secole mistere, tradiÈ›ii, obiceiuri È™i îndeletniciri, pe care omul modern, are tendinÈ›a să le uite sau să le arunce în meteahna trecutului.