Anticariat online · Cărți vechi și noi
Filtre:
Edituri
Enciclopedica5Semne3Polirom3Meridiane3Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului2Cartea Romaneasca2Corint2Bucuresti2Meteor Press1Conexiuni1Scripta1Universitatii Al. I. Cuza1ELTE BTK1Fundatia Academia Civica1Cultura Romaneasca1Tritonic1Paul Editions1Universitatii Alexandru Ioan Cuza1Stiintifica si Enciclopedica1Cartea moldoveneasca1Cultura Nationala1Fundatia pentru Literatura si Arta Regele Carol II1Academiei de Inalte Studii Militare1Eminescu1
Pret
10 - 20 Lei220 - 50 Lei150 - 100 Lei1
An aparitie
19182024
Limba
Romana33Franceza8[bilingv]Romana si maghiara1
Coperti
Brosate37Cartonate4Cartonate si supracoperta1
Colectii
Biblioteca de Arta3Oglinzile Istoriei1Opere Fundamentale1Carti Fundamentale ale Culturii Romane1

Filtrează
Carti Gheorghe I. Bratianu
Ordonează
Gheorghe I. Bratianu - Marea Neagra (2 volume) Vezi detalii Marea Neagra (2 volume)Gheorghe I. Bratianu IN STOC Pret: 35,00 Lei
Gheorghe I. Bratianu - O enigma si un miracol istoric: poporul roman (1940) Vezi detalii O enigma si un miracol istoric: poporul roman (1940)Gheorghe I. Bratianu IN STOC Pret: 84,00 Lei
Gheorghe I. Bratianu - Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti Vezi detalii Traditia istorica despre intemeierea statelor romanestiGheorghe I. Bratianu IN STOC Pret: 11,00 Lei
Gheorghe I. Bratianu - Marea Neagra Vezi detalii Marea NeagraGheorghe I. Bratianu  
Gheorghe I. Bratianu - Cuvinte catre romani Vezi detalii Cuvinte catre romaniGheorghe I. Bratianu  
Pagina: 12
Carti Gheorghe I. Bratianu
Despre Gheorghe I. Bratianu

Om politic, istoric si profesor universitar roman, Gheorghe Bratianu s-a nascut la 21 ianuarie 1898. Arestat in anul 1950 de autoritatile comuniste, si-a gasit sfarsitul la renumita inchisoare Sighet. Parintii sai au fost Ion I. C. Bratianu si principesa Maria Moruzi-Cuza, a carei mama era vaduva lui Alexandru Al. Cuza, fiul lui Alexandru Ioan Cuza. In anul 1916 a sustinut examenul de bacalaureat la Iasi, iar in vara aceluiasi an l-a vizitat pentru prima oara pe istoricul Nicolae Iorga, acesta din urma fiind cel care i-a publicat primul studiu, in Revista istorica.

La 15 august 1916, dupa ce Romania a intrat in razboi, s-a inrolat voluntar, fiind incorporat la Regimentul 2 Artilerie. In perioada 10 octombrie 1916 - 31 martie 1917 a urmat cursurile solii de ofiteri de rezerva de artilerie, la Iasi, iar la 1 iunie 1917 era avansat la gradul de sublocotenent. In vara anului 1917 a fost ranit in luptele de la Ciresoaia, iar dupa insanatosire a ajuns din nou pe front, in Bucovina. Experienta de pe front si-a expus-o in cartea File rupte din cartea razboiului.

In anul 1918, dupa ce a fost lasat la vatra, a urmat calea studiilor pentru a se afirma ca savant istoric. S-a licentiat in drept la Universitatea din Iasi (1919), in litere - la Sorbona, Franta (1921), si a devenit doctor in filosofie la Universitatea din Cernauti (1923) si doctor in litere (istorie medievala), tot la Sorbona, in Franta (1929).

In anul 1924 a devenit profesor titular la Catedra de istorie medievala la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Iasi. A ramas in aceasta functie pana in 1940, cand a fost transferat la Universitatea din BucureÅŸti, in locul lui Nicolae Iorga, pensionat la limita de varsta, anul urmator fiind numit decan al Facultatii de Litere. Doi ani mai tarziu a fost numit membru titular al Academiei Romane. Intre 1935-1940 a indeplinit si functia de director al Institutului de Istorie Universala din Iasi, urmand sa fie si la carma Institutului de Istorie Universala Nicolae Iorga din Bucuresti (1941-1947).

In anul 1926 s-a alaturat Partidul Nasional Liberal si, treptat, a devenit o voce activa in cadrul PNL, in special in randul tinerei generatii, insa problema restauratiei carliste va genera aparitia diviziunii la nivelul elitei partidului. Cu o atitudine diametral opusa fata de politica PNL, care se opunea cu inversunare revenirii in tara a principelui Carol si proclamarea acestuia ca suveran, Bratianu l-a asigurat de sprijinul sau total pentru anularea actelor de la 4 ianuarie 1926. Obtinand sprijinul tuturor partidelor, cu exceptia PNL, Carol a fost proclamat rege al Romaniei la 8 iunie 1930. Ca urmare a atitudinii sale, Gheorghe Bratianu a fost exclus din partid.

Drept urmare, la 15 iunie a anuntat infiintarea propriei formatiuni politice pe care a denumit-o tot Partidul National Liberal.  Comportamentul regelui Carol al II-lea in arena politica il va determina pe istoric sa revina in sanul PNL. In planul politicii externe, Gheorghe I. Bratianu a fost un adversar hotarat al unei aliante cu URSS si a fost convins de faptul ca o alianta cu Germania nazista ar fi un lucru benefic pentru Romania. Regele Carol al II-lea a scris in jurnalul sau ca istoricul Gheorghe I. Bratianu era „marele apostol al intelegerii cu Germania”.

Dupa 23 august 1944 a inceput sa traga ponoasele de pe urma atitudinii sale politice si stiintifice anti-rusesti/sovietice. In 1947 a fost suspendat de la Universitate si de la directia Institutului de Istorie Universala Nicolae Iorga. I se va fixa domiciliu fortat si i se va interzice sa aiba contacte externe. In aceasta perioada de arest la domiciliu, Gheorghe I. Bratianu va termina volumul despre Istoria Marii Negre.

La 9 iunie 1948, odata cu reorganizarea Academiei Romane, care iÅŸi schimba denumirea in Academia Republicii Populare Romane, a pierdut si calitatea de academician, precum alte 97 de personalitati stiintifice si culturale romanesti. In noaptea de 7/8 mai 1950 a fost arestat si intemnitat la Penitenciarul pentru detinuti politici de la Sighetu Marmatiei, unde, fara a fi fost vreodata judecat si condamnat, a murit in noaptea de 23/24 aprilie 1953. Pe placa funerara de la Biserica Florica, familia sa a pus urmatoarea inscriptie: "Au murit la Sighet, neclintiti in credinta lor.”

Opera: Conceptiunea actuala a istoriei medievale (1924); Criza ideii de progres (1928); Liberalism si democratie, 1835 (extras din „Libertatea”, 1935); Une nouvelle histoire de l’Europe au Moyen Age (1937); Une enigme et un miracol hystorique: le peuple roumain (1937); La Mer Noire. Des origines a la conquete ottomane, Societas Academica Dacoromana, „Acta Historica”, IX, Monachi 1969 (Marea Neagra. De la origini pana la cucerirea otomana - 1988; revizuita in 1999); Originile si formarea unitatii romanesti (1998).

sus