Giovanni Papini - Diavolul

Giovanni Papini a fost considerat unul dintre intelectualii Italiei secolului al XX-lea. S-a născut pe 16 ianuarie 1881 în FlorenÈ›a È™i încă din copilărie a început să citească obsesiv. La 17 ani va deveni bibliotecar È™i va înfiinÈ›a o facÈ›iune de rebeliune împreună cu prietenii săi. Cu toate acestea, după ce va publica primele sale romane va ajunge să fie scriitorul preferat al regimului fascist. Pe una dintre cărÈ›ile sale chiar are o dedicaÈ›ie pentru Benito Mussolini. Încă din 1906 începe să publice filosofie È™i mai ales să atace scriitorii pozitiviÈ™ti ai acelei perioade. Decide că este timpul să renunÈ›e la tradiÈ›ionalism È™i astfel va alege futurismul ce se va reflecta în ziarul L'Acerba. Se converteÈ™te la catolicism È™i începe să îÈ™i scrie experientele în lucrări precum ViaÈ›a lui Isus, Mărturiile calvarului sau Gog.

Lucrarea "Diavolul" a fost publicată pentru prima dată în limba italiană în anul 1953. În limba română apare în 2009 la editura Paralela 45, ediÈ›ie ce va fi urmată de cea din 2013 a editurii Humanitas.

Pentru a scrie acest volum, Papini a analizat cu atenÈ›ie cărÈ›ile sfinte È™i operele în domeniu e artiÈ™tilor trecuÈ›i. Se È™tie demult că Diavolul a fost unul dintre cei mai iubiÈ›i îngeri ai lui Dumnezeu iar episodul alungării sale este un mister. Unii spun că a avut loc din cauză că era gelos pe oameni, alÈ›ii spun că din cauză că îÈ™i dorea să fie ales mântuitor în locul lui Hristos, însă Papini susÈ›ine că din cauza mândriei a avut loc acest eveniment. Odată cu alungarea lui, Dumnezeu a suferit foarte tare, iar acest sentiment este încă prezent. FiinÈ›a pe care o iubea cel mai mult i-a produs cea mai mare dezamăgire, aÈ™a că a decis să lase unii oameni să fie ispitiÈ›i de acesta. RelaÈ›ia lor nu este una de duÈ™mănie, nu e nici măcar urmă de aÈ™a ceva, pentru că Dumnezeu însuÈ™i reprezintă iubirea È™i nu ar avea cum să îl urască. Dacă diavolul s-ar căi, ar exista È™ansa ca Dumnezeu să îl ierte È™i să îl primească înapoi în Rai pentru a învăța din nou ce este binele. Complexitatea cărÈ›ii se dovedeÈ™te cel mai bine atunci când Papini analizează cu atenÈ›ie tablourile, operele sau muzica. Diavolul apare sub mai multe forme pentru că în fiecare religie arată diferit, însă exprimă acelaÈ™i lucru, teama.

Finalul cărÈ›ii este o piesa de trei acte numită "Ispitirea diavolului" care este de fapt un rezumat foarte bun al cărÈ›ii. Aceasta se încheie cu o vizită pe pământ după întâlnirea cu Arhanghelul Rafael ce i-a fost cândva frate.

Autorul a avut mult de suferit pe baza aceste cărÈ›i. A fost excomunicat È™i nu a durat mult până ce cartea a fost arsă public. Biserica nu a vrut să recunoască adevărul scris È™i a decis că mai bine acesta nu va mai avea dreptul să comunice public.