„SuferinÈ›ele tânărului Werther” este una din cele mai cunoscute lucrări ale scriitorului È™i filosofului german Johann Wolfgang von Goethe, fiind poate cel mai reprezentativ roman al miÈ™cării literare „furtună È™i avânt”. Această miÈ™care a apărut în literatura germană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ca reacÈ›ie împotriva literaturii raÈ›ionaliste È™i aducând în prim plan romantismul. Romanul „SuferinÈ›ele tânărului Werther” a fost publicat în 1774 È™i a avut un succes răsunător chiar de la început, transformându-l pe Goethe, puÈ›in cunoscut până atunci, într-o adevărată celebritate. Napoleon considera romanul scriitorului german drept una din marile opere ale literaturii europene È™i chiar a luat cu el un exemplar al cărÈ›ii în campania din Egipt.
„Febra Werther”, aÈ™a cum a devenit cunoscut fenomenul, a însemnat apariÈ›ia unor obiecte asmănătoare celor din roman. Haine ca cele ale tânărului peronaj au început să fie croite, È™i chiar È™i un nou parfum a fost creat. Mai mult, „SuferinÈ›ele tânărului Werther” este printre primele exemple care a dus la sinucidere copiată („copycat suicide”). Tinerii care alegeau să se sinucidă imitau scena din roman È™i chiar păstrau lângă ei o copie a cărÈ›ii, deÈ™i biografii scriitorului au pus acceste informaÈ›ii pe baza zvonului. TotuÈ™i, există dovezi care arată că stilul de îmbrăcăminte Werther a fost interzis în Leipzig în 1775, iar mai târziu, romanul a fost interzis în Danemarca È™i Italia.
Romanul este format din scrisorile tânărului Werther către prietenul său Wilhelm. Werther ajunge în satul Wahlheim, la o mătușă de a sa, È™i rămâne impresionat de simplitatea È™i bunătatea oamenilor, dar È™i de peisajele pitoreÈ™ti. Acolo o cunoaÈ™te pe tânăra Charlotte sau Lotte, de care se îndrăgosteÈ™te, cu toate că este conÈ™tient că fata este logodită cu un bărbat pe nume Albert. Se împrieteneÈ™te cu amândoi, însă suferinÈ›a de care are parte devine de nesuportat, aÈ™a că pleacă la Weimar. Însă nici acest loc nu îi aduce bucurie, pentru că este ignorat de clasa aristocratică. Se întoarce la Walhheim, unde îi găseÈ™te pe Charlotte È™i Albert căsătoriÈ›i. Werther îi mărturiseÈ™te lui Charlotte iubirea sa, iar aceasta, speriată, îi cere să îi viziteze cât mai rar. Werther realizează că din cei trei, el, Charlotte È™i Albert, unul va trebui să dispară. Nu este capabil însă de a răni pe altcineva, aÈ™a că singura variantă pe care o găseÈ™te este aceea a sinuciderii, dar moartea sa aduce È™i mai multă durere celor din jur.
DeÈ™i i-a adus recunoaÈ™terea, Goethe a regretat mai târziu succesul pe care i l-a adus romanul său, subliniind în permanență povestea sa de iubire din tinereÈ›e. Charlotte Buff, care a inspirat personajul Charlottei din roman, l-a respins pe Goethe, È™i l-a ales, în schimb, pe Johann Christian Kestner. În final, Goethe a ajuns chiar să respingă curentul romantismului, caracterizându-l ca „tot ceea ce este bolnav”. TotuÈ™i, romanul său rămâne apreciat până în ziua de azi, fiind republicat în sute de ediÈ›ii în întreaga lume. În România, „SuferinÈ›ele tânărului Werther” a fost publicat în peste 10 ediÈ›ii, printre cele mai cunoscute fiind cele aparÈ›inând editurii Univers sau Editurii pentru Literatură. Acestea, precum È™i alte ediÈ›ii, se găsesc spre vânzare pe site-ul Anticariatului Printre CărÈ›i.