Cunoscutul autor francez Gustave Flaubert a surprins lumea literară odată cu apariÈ›ia romanului „Salammbo”, publicat pentru prima dată la editura Michel Levy Freres, în 1863. După succesul pe care îl câÈ™tigase prin publicarea romanului de debut „Madame Bovary”, Flaubert a oferit lumii ceva cu totul diferit, dar cu o intrigă extraordinară È™i o structură deosebită. Scriitorul întreprinde în 1858 o călătorie în Tunisia, pentru a studia istoria Cartaginei. Studiul asupra acestei regiuni începuse cu un mai devreme, când Flaubert cere primele date despre Cartagina unui arheolog francez. „Salammbo” a devenit rapid una din cele mai vândute cărÈ›i în FranÈ›a È™i a avut influență chiar È™i asupra modei, cu haine inspirate de cele descrise de autor. În România, cartea a fost republicată în mai multe ediÈ›ii, aparÈ›inând editurilor precum Editura pentru Literatură Universală, Eminescu sau Leda, ediÈ›ii care se găsesc spre vânzare pe site-ul Anticariatului Printre CărÈ›i. De asemenea, se pot găsi mai multe ediÈ›ii ale cărÈ›ii în limba franceză, de la editurile Hachette, Baudelaire sau Charpentier.
AcÈ›iunea din romanul „Salammbo” are loc în secolul al III-lea î.Hr., în Cartagina. După primul război punic, Cartagina este nevoită să-È™i respecte promisiunile față de soldaÈ›i, însă cu greu poate face față în această situaÈ›ie. Generalul Hamilcar Barca oferă un ospăț unde apare È™i fiica acestuia, Salammbo. Ea este inteligentă È™i deosebit de frumoasă. Salammbo este preoteasă, slujind-o pe Tanit, zeiÈ›a lunii È™i păzitoarea oraÈ™ului. La ospățul oferit de tatăl ei, ea este îmbrăcată în haine scumpe È™i poartă bijuterii rare. Atrage privirile tuturor, dar mai ales cele ale lui Narr Havas, invitatul lui Hamilcar, dar È™i cele ale lui Matho, un soldat din Liban. Ajutat de un sclav eliberat pe nume Spendius, Matho se întoarce după câteva zile È™i fură valul sacru al Cartaginei. Zaimph, vălul, este decorat cu bijuterii, iar pentru cartagineni acesta este păzitorul oraÈ™ului. A-l atinge este egal cu moartea, iar cel care va îndrăzni să pună mâna pe el va avea parte un sfârÈ™it tragic. Pentru că Matho merge să o viziteze chiar după ce fură vălul, Salammbo este considerată complice. Urmează mai multe bătălii, între diferite grupări, între armata condusă de Matho È™i cea a lui Hamilcar sau între gruparea lui Spendius È™i cea a lui Hamilcar. Schahabarim, preotul din Cartagina, o pune pe Salammbo să meargă în tabăra mercenarilor lui Matho È™i să recupereze vălul. Are loc o nouă întâlnire între cei doi, iar sentimentele de dragoste dintre ei se amplifică. Însă blestemul vălului nu poate fi îndepărtat, iar soarta lor se îndreaptă tot mai mult spre tragic.
„Salammbo” este un roman al emoÈ›iilor puternice. Gustave Flaubert reuÈ™eÈ™te să transmită trăirile personajelor pe fundalul unei lumi vechi, dată uitării. Cititorii vor fi captivaÈ›i de lumea plină de simboluri È™i de farmecul iubirii dintre Matho È™i Salammbo. Romanul scriitorului francez a inspirat mai mulÈ›i artiÈ™ti, printre care È™i pictorii Auguste Rodin sau Gaston Bussiere, care au dat viață personajului feminin Salammbo în picturile lor. Ernest Reyer a compus o întreagă operă în 1890, având-o în prim plan pe frumoasa Salammbo. De asemenea, regizorul Sergio Griego a transformat povestea într-una de succes pe micile ecrane în anul 1962 în filmul „Iubirile lui Salammbo”.