Guy de Maupassant s-a născut pe 5 august 1850 È™i a fost primul dintre cei doi fii ai familiei. PărinÈ›ii săi nu prea se înÈ›elegeau aÈ™a că divorÈ›ează când Guy împlineÈ™te vârsta de 11 ani. Fusese educat la biserică iar la doi ani distanță a fost trimis la internatul Yvetot. Nu îi plăcea acest stil de viață aÈ™a că se mută la un liceu normal È™i obÈ›ine diploma de bacalaureat în 1869. Se înscrie la facultatea de drept dar din cauza războiului este obligat să îÈ™i întrerupă studiile È™i să se înroleze pe câmpul de luptă. După terminarea războiului, tatăl său îl ajută să îÈ™i găsească un post în cadrul Ministerului Marinei până ce va deveni avocat. Și mama sa l-a ajutat, însă pe partea artistică. Cunoscându-l pe Gustave Flaubert, a decis să îl roage să îl înveÈ›e câte un pic din fiecare pe fiul său pentru ca el să înÈ›eleagă ce înseamnă a fii scriitor. Moartea lui Flaubert îl va afecta foarte mult È™i va scrie È™i despre acest aspect.
Printre operele sale se numără Pierre È™i Jean, Bel Ami sau Drogul dragostei, dar există È™i numeroase nuvele scurte pe care le puteÈ›i citi cu uÈ™urință când călătoriÈ›i.
Romanul "Inima noastră" a apărut pentru prima dată în anul 1890 în ziarul francez Revue des Deux-Mondes în mai, ediÈ›ia princeps fiind publicată în lumea a È™asea a aceluiaÈ™i an. În România apare în 1984 la editura Junimea, ediÈ›ie ce va fi urmată de Anaith în 1991 È™i de Marc la doar un an distanță.
Este cel de al È™aselea roman scris de autor, È™i de asemenea ultimul pentru că starea fizică nu i-a mai permis să ne încânte cu ideile sale. Toată suferinÈ›a È™i cuvintele de adio au fost adunate aici aÈ™a că pregătiÈ›i-vă de o tragedie. Personajul principal este o femeie, o oarecare din această lume largă, cu inima de gheață È™i zâmbetul de-a pururi amorÈ›it. MulÈ›i bărbaÈ›i o doreau È™i întotdeauna se forma coadă după fusta ei însă decide să îl aleagă pe un altul doar pentru a-È™i satisface propriile placeri. Unul dintre pretendenÈ›i îÈ™i permitea tot ce îÈ™i dorea È™i ce mare problemă ar fi fost dacă fix pe această femeie o dorea în viaÈ›a lui? Era o mare problemă pentru că ea decide să plece împreună cu un austriac diplomat. Pentru a se răzbuna, barbarul pleacă în primul sat unde o seduce pe o țărancă ce nu ar fi avut niciodată nas de el însă era respectuoasă cu oamenii din jurul ei. În fiecare zi s-a gândit la iubirea pe care ar fi putut-o avea È™i în fiecare zi a sperat că se va întoarce, È™i aÈ™a a ajuns să îÈ™i trăiască viaÈ›a în agonie È™i melancolie.
Scris sub formă de satiră, romanul a fost de multe ori considerat o operă psihologică datorită descrierilor făcute la persoana a întâia È™i de asemenea a comparaÈ›iilor dintre bărbaÈ›i È™i femei. Personajele asemuite cu persoane reale, cum ar fi Genevieve Straus sau Robert Lytton duc povestea spre realism È™i ne introduc pe alocuri în pasaje ce s-ar fi putut întâmpla oricui.