Bel-ami, O viață sau Tatăl lui Simon sunt doar trei dintre zecile de opere pe care Guy de Maupassant le-a scris de-a lungul vieÈ›ii. S-a născut pe 5 august 1850 într-o familie nu prea fericită aÈ™a că părinÈ›ii săi au divorÈ›at când el avea doar 11 ani. Primii ani de È™coală i-a făcut la biserică dar nefiind un fan al religie a decis să se transfere la un liceu normal unde a obÈ›inut È™i diploma de bacalaureat. Se mută la Paris pentru a studia dreptul dar războiul franco-german îi întrerupe studiile pentru că È™i el trebuie să se înroleze în armată. ViaÈ›a de pe front va fi inspiraÈ›ia a multe povestiri ce în timp vor deveni unele dintre cele mai apreciate. Ajunge să lucreze la Ministerul Marinei È™i fiindcă nu îl pasiona deloc dar avea nevoie de bani să trăiască decent, începe să scrie. AÈ™a îl cunoaÈ™te pe Flaubert ce îi va susÈ›ine talentul È™i îl va îndemna să îl fructifice. Spre finalul vieÈ›ii începe să fie afectat de sifilis, boală ce îl măcina de zeci de ani. După o tentativă de sinucidere este internat la un azil psihiatric iar pe 2 ianuarie 1892 îÈ™i are sfârÈ™itul.
Nuvela "Mai tare ca moartea" a apărut pentru prima dată în 1889 în limba franceză. În limba română apare în 1972 la editura Eminescu È™i la editura Universul familiei în 1992. În 1982 apare È™i adaptarea cinematografică în regia lui Gerard Chouchan iar în 2018 piesa de teatru adaptatÄ de Joseph Dekkers.
Olivier Bertin este un pictor foarte talentat, bine plătit È™i un Casanova. Într-o zi vine la el pentru un portret Anne de Guilleroy, fiica unui negustor bogat, soÈ›ia unui deputat È™i mama unei fete de È™ase ani. Nu durează mult până ce devine amanta lui Oliver È™i această pasiune durează chiar È™i peste 12 ani când tot ce îÈ™i doreau era liniÈ™te, iubire È™i alint. Fata ei, Annette, împlineÈ™te 18 ani È™i devine o femeie în toată regula frumoasa din cale afară. Când Olivier le pictează împreună îÈ™i dă seama că se aseamănă mai mult decât ar trebui È™i acest lucru începe să îl mănânce pe interior. Arta deja îi devenise demodată, era È™i la vârsta a doua È™i gândurile sale deja nu mai exprimau fericire ci mai mult angoasÄ. Începe să îl invidieze pe soÈ›ul Annei chiar dacă È™i el avea o soÈ›ie ce era fix în aceeaÈ™i poziÈ›ie. Voia o familie liniÈ™tită, copii care sÄ se bucure È™i o soÈ›ie care sÄ îl placa aÈ™a cum e el. Dragostea pentru Anette devenise o problemÄ majoră, era mai tare ca moartea, îl mânca pe interior È™i îi măcina fiecare gând.
Această temă a propriei distrugeri a fost la modă în secolul trecut, mai ales în rândul francezilor. SuferinÈ›a interminabilÄ din cauza îmbătrânirii este laitmotivul acestei cărÈ›i aÈ™a că pregătiÈ›i-vă să plangeÈ›i alături de Olivier È™i să îi fiÈ›i alături în cele mai negre zile.