Hannah Arendt, născută la 14 octombrie 1906, a fost unul dintre cei mai influenți filosofi politici ai secolului al XX-lea.
S-a născut într-o familie germano-evreiască, fiind forÈ›ată să părăsească Germania în anul 1933, locuind la Paris în următorii 8 ani, È™i lucrând pentru o serie de organizaÈ›ii de refugiaÈ›i evrei.
În anul 1941 a emigrat în Statele Unite, unde a devenit parte dintr-un cerc intelectual, plin de viață, din New York.
Este cunoscută pentru două lucrări care au avut un impact major în întreaga lume, È™i anume: "Originile totalitarismului", publicată în anul 1951, fiind un studiu al regimurilor naziste È™i staliniste, care a generat o dezbatere amplă asupra naturii È™i antecedentelor istorice ale fenomenului totalitar; È™i "CondiÈ›ia umană", publicată în anul 1958, fiind un studiu filosofic original, care a investigat categoriile fundamentale ale vieÈ›ii active.
Pe lângă aceste două lucrări, Arendt a publicat o serie de eseuri importante, pe teme precum natura revoluÈ›iei, libertatea, autoritatea, tradiÈ›ia È™i epoca modernă.
Printre lucrările lui Arendt se numără: "Între trecut È™i viitor" (1961), "Crizele republicii" (1972), "Eichmann în Ierusalim" (1963), "Gânduri despre politică È™i revoluÈ›ie" (1969), "ViaÈ›a spiritului" (1978) - operă postumă.
ReputaÈ›ia de gânditor politic important i-a fost stabilită lui Arendt de către cartea "Originile totalitarismului", care a tratat subiecte ca antisemitismul, imperialismul È™i rasismul din secolul al XIX-lea. Aceasta a văzut creÈ™terea totalitarismului ca rezultat al dezintegrării statului naÈ›ional tradiÈ›ional, susÈ›inând faptul că regimurile totalitare, prin căutarea puterii politice brute, È™i prin neglijarea consideraÈ›iilor materiale sau utilitare, au revoluÈ›ionat structura socială, făcând politica contemporană aproape imposibil de prezis.
Cartea este scrisă în trei părÈ›i: "Antisemitismul", "Imperialismul" È™i "Totalitarismul". Prima parte a cărÈ›ii descrie creÈ™terea gândirii rasiale, în special în contextul statului-naÈ›iune È™i a modului în care evreii, ca apatrizi, erau deosebit de vulnerabili la atacurile rasiste. Acest lucru a fost simbolizat în "Afacerea Dreyfus", fost conflict social È™i politic major, din timpul celei de-A Treia Republici Franceze, în care un ofiÈ›er al armatei franceze, Alfred Dreyfus, de origine evreiască, a fost acuzat pe nedrept de trădare È™i condamnat, stârnind temeri latente cu privire la evreii din FranÈ›a.
A doua parte, ce dezbate problema imperialismului, care reprezintă politica unui stat È™i a conducătorilor lui, menită să sporească controlul lor asupra unor entități străine, cu scopul extinderii/menÈ›inerii unor imperii. Imperialismul a apărut în analiza lui Arendt pe măsură ce expansiunea economică s-a lovit de limitele naÈ›ionale.
"Imperialismul s-a născut atunci când, în producÈ›ia capitalistă, clasa conducătoare a ajuns să se izbească de limitele naÈ›ionale în expansiunea sa economică. Burghezia s-a îndreptat spre politică dintr-o necesitate de ordin economic; căci, dacă nu voia să renunÈ›e la sistemul capitalist, ea trebuia să impună o atare lege guvernelor din propria È›ară È™i să proclame expansiunea ca fiind ultimul obiectiv politic".
A treia parte descrie metodologia miÈ™cărilor totalitare, care se întamplă în statele totalitare. Astfel de miÈ™cări înlocuiesc clasele cu masele, È›inute în supunere de către un inel interior de poliÈ›ie secretă, care foloseÈ™te metode de teroare pentru a È›ine oamenii la rând, folosind tabere È™i gulag-uri pentru a distruge inamicii reali È™i proiectaÈ›i.
"Mișcările totalitare sunt posibile oriunde se găsesc mase care, dintr-un motiv sau altul, au căpătat gustul de organizare politică. Masele nu sunt menținute laolalta prin conștiința unui interes comun, și ele sunt lipsite de acea logică specifică claselor, care se exprimă prin urmărirea unor obiective precise, limitate și accesibile."
Cartea lui Arendt se încheie cu un capitol în care se dezbate modul în care singurătatea È™i izolarea indivizilor servesc drept precondiÈ›ii pentru totalitarism.
Cartea "Originile totalitarismului" se găseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Humanitas (1994) È™i Humanitas (2006).