Haralamb Zincă, născut în Roman, a fost un cunoscut scriitor român, autor a numeroase romane poliÈ›iste È™i cărÈ›i-document. În 1971 a primit Premiul AsociaÈ›iei Scriitorilor din BucureÈ™ti - pentru cartea "Și a fost ziua H" -, în 1976 fiind laureat cu Premiul Uniunii Scriitorilor.
Cartea "Dosarul aviatorului singuratic", publicată pentru prima oară în anul 1983, este împărÈ›ită în două părÈ›i, fiecare parte conÈ›inând câte un roman distinct, È™i anume: Temerarul, ce are ca subcapitole: "O misiune cam bizară", "Walter - calibrul 6.35", "Surpriza", "Misiunea bizară abia acum începe", "Întâlniri memorabile", "Minge de ping-pong", "Misiune în cerc", "Herr Delius"; È™i "Dosarul aviatorului singuratic", ce are ca subcapitole: "O surpriză matinală", "Și o primă ipoteză", "A doua surpriză", "Dezertare", "Două surprize, nu una", "Lovitură pe la spate", "Ilustrata", "În misiune, la ConstanÈ›a", "Lovitura de teatru", "Revedere cu Roxana", "Oare apar clarificări?" È™i "DeclaraÈ›ia lui Dinică Matei".
Al doilea roman, cel care dă È™i titlul volumului, urmăreÈ™te evenimentele petrecute după dispariÈ›ia pilotului Mihai Vladu, supranumit "aviatorul singuratic". Într-o dimineață caldă, senină, de toamnă târzie, superiorul pilotului este căutat de soÈ›ia acestuia pentru a-i cere ajutorul. În timp ce se îndrepta spre uÈ™a biroului, cu intenÈ›ia de a pleca, târâitul telefonului îl întoarce pe maior din drum. Când ridică receptorul, rămâne surprins auzind un glas de femeie. Era Roxana Vladu, soÈ›ia lui Mihai Vladu, care îl roagă disperată să vină până la ei, fiind vorba de o chestiune destul de urgentă. În final, maiorul o asigură că în maxim cincisprezece minute va fi acolo. Înainte de a pleca, acesta îl sună pe comandantul subunității, căpitanul Budu, pentru a-l întrebă dacă are tot efectivul la program, având în gând ceea ce tocmai îi spusese Roxana Vladu, faptul că soÈ›ul ei, în urma unui conflict conjungal, a părăsit apartamentul cu o seară în urmă, cu maÈ™ina personală, neîntorcându-se până dimineață. Comandantul Budu îl anunță că există doar o absență nemotivată, È™i anume Vladu Mihai, cel care nu a lipsit niciodată de la programul de zbor. Maiorul îÈ™i încalecă bicicleta, îndreptându-se spre oraÈ™ul lor, dincolo de unitatea militară, neavând mult de pedalat, până acolo fiind doar câÈ›iva kilometri. Pedalează, lăsând în urmă poarta unității, printre castanii bătrâni, cu coroanele lovite de aripa toamnei, zărind în depărtare orășelul lor, al aviatorilor, cu blocuri-tip de câte patru etaje, cu mici grădini în jurul lor. Ajuns în faÈ›a blocului "C", acolo unde familia Vladu locuia la ultimul etaj, maiorul zăreÈ™te câÈ›iva copii ce au ieÈ™it la joacă, cei mai măricei salutându-l. Le lasă acestora în grijă bicicleta, urcând până la etajul patru. SoÈ›ia pilotului îi remarcase sosirea, deoarece îl aÈ™tepta în pragul apartamentului, cu uÈ™a deschisă. Era palidă, încercănată de nesomn, îngrijorată. Îl invită să ia un loc, iar apoi îi povesti evenimentele petrecute cu o seară în urmă, atunci când l-a văzut pentru ultima oară pe soÈ›ul său. Cu ochii în lacrimi îi spune că s-au certat mai rău ca niciodată, È™i-au spus vorbe grele, ridicând chiar È™i mâna la ea. Atunci când a plecat era nervos, tremura, trântind uÈ™a în urma lui, în aceasta stare urcându-se la volan. Printre supoziÈ›ii se numără: un accident de maÈ™ină, în urma căruia soÈ›ul ei a pățit ceva; o înÈ™eală cu farmacista oraÈ™ului, fosta lui iubită de dinaintea căsniciei; un act de spionaj sau trădare față de È›ară.
Cartea "Dosarul aviatorului singuratic" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Militara (1983) È™i Publisol (2021).