Heinrich Boll - Partida de biliard de la ora noua si jumatate

Roman scris cu pasiune de autorul german Heinrich Böll È™i publicat pentru prima oară în 1959. Această operă complexă tratează conflictele de generaÈ›ii, vina, trauma războiului È™i valorile morale, toate cuprinse într-o poveste aÈ™ezată pe mai multe planuri temporale.

AcÈ›iunea lucrării este plasată într-o singură zi, 6 septembrie 1958, dar include numeroase trimiteri în trecut, care construiesc istoria unei familii nemÈ›eÈ™ti pe parcursul a trei generaÈ›ii. Firul narativ central gravitează în jurul arhitectului Robert Fahmel, a tatălui său, Heinrich Fahmel, È™i a fiului, Joseph Fahmel. Romanul este scris din mai multe perspective È™i acÈ›iunea se perindă continuu între trecut È™i prezent, relevând astfel complexitatea relaÈ›iilor dintre personaje È™i impactul istoriei tragice asupra vieÈ›ii lor.

Capul familiei, Heinrich Fahmel, un arhitect respectabil,  cunoscut că a pus bazele abaÈ›iei Sf. Anton în tinereÈ›ea sa. AbaÈ›ia devine un simbol central în roman, reprezentând idealurile de construcÈ›ie È™i distrugere care reflectă schimbările sociale È™i politice ale Germaniei acelor veacuri. Fiul lui Heinrich, Robert, este tot arhitect, dar alegerea sa de a distruge abaÈ›ia Sf. Anton în timpul celui de-al Doilea Război Mondial îl pune în opoziÈ›ie cu opiniile tatălui său. Robert îÈ™i trăieÈ™te viaÈ›a într-un mod detaÈ™at, preferând să-È™i petreacă dimineÈ›ile jucând biliard, o activitate care trădează ordinea È™i controlul. Nepotul lui Heinrich, Joseph, este È™i el un personaj interesant, care simbolizează generaÈ›ia postbelică. Joseph încearcă să înÈ›eleagă conflictele dintre tatăl È™i bunicul său È™i să se alinieze cu istoria familiei.

Societatea nemÈ›ească nu a fost niciodată mai bine descrisă, iar conflictele mocnite ale acestei familii ne vor determina să urmărim cu interes firul narativ. Povestea devine pe alocuri dramatică, odată ce autorul alege să descrie sărăcia nemÈ›ilor din ghetouri È™i felul în care se caută o reconstrucÈ›ie rapidă a comunității de după conflict. Războiul, frica, pierderile, moartea – toate acestea sunt cuprinse magistral într-o lucrare care ne poartă departe, în veacuri pe care nu le-am cunoscut decât prin prisma cărÈ›ilor de istorie.

Romanul se concentrează pe fel È™i fel de trimiteri către spiritualitate È™i istorie, iar realitatea este prezentată obiectiv, deÈ™i amestecată magistral cu ficÈ›iunea. Romanul tratează tema vinei colective a Germaniei pentru atrocitățile naziste. Distrugerea abaÈ›iei Sf. Anton simbolizează actul de violență È™i nevoia de a înfrunta trecutul. Cartea este menită să ne poarte într-o lume diferită, unde competiÈ›ia nu se sfârÈ™eÈ™te niciodată. RelaÈ›ia tensionată dintre Heinrich, Robert È™i Joseph reflectă dificultățile fiecărei generaÈ›ii în a se împăca cu valorile È™i alegerile celeilalte.

NaraÈ›iunea pune preÈ› pe felul în care evenimentele istorice sunt păstrate sau ignorate în memorie. Prin intermediul amintirilor personajelor, cititorul află despre construirea abaÈ›iei de către Heinrich È™i despre distrugerea ei ulterioară de către Robert, care a fost implicat în operaÈ›iunile de război. Aici vedem cu se erodează relaÈ›ia dintre cei doi, cum diferenÈ›ele dintre generaÈ›ii ies la iveală. Romanul nu aduce un final clar sau o soluÈ›ie, ci lasă cititorului responsabilitatea de a interpreta conflictele È™i temele prezentate.

Pe site-ul nostru, romanul este de găsit în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Polirom (2008), Univers (1978), Meridiane (1966).