Helen Fielding - Jurnalul lui Bridget Jones

Helen Fielding s-a născut la 19 februarie, 1958 la Morley, Weste Yorkshire. Este scriitoare, jurnalistă britanică și dramaturg, iar cea mai cunoscută creație a sa este personajul ficțional Bridget Jones.

Helen a studiat la Colegiul ,,Sfânta Ana”, Oxford. Ea a început să muncească la BBC în anul 1979 ca cercetător regional al ziarului ,,Nationwide”. În scurt timp a progresat, ajungând să fie manager de producÈ›ie pentru diverse emisiuni pentru copii È™i comedii. În anul 1985, Helen a produs o emisiune în regim live dintr-o tabără de refugiaÈ›i din estul Sudanului, pentru lansarea emisiunii ,,Comic Relief”. De asemenea, a scris È™i a produs documentare în Africa pentru primele două emisiuni cu strângere de fonduri ,,Comic Relief”. În 1989, ea a fost cercetătoare pentru o ediÈ›ie a serialului Thames TV This Week „Unde foamea e o armă” despre războiul rebeliunilor din Sudanul de Sud. Aceste experienÈ›e au format baza pentru romanul său de debut ,,Cauza celebritate”. Între anii 1990-1999 a lucrat ca jurnalist È™i cronicar la o serie de ziare naÈ›ionale, incluzând ,,The Sunday Times”, ,,The Independent” È™i ,,The Telegraph”.

Succesul lucrării ,,Bridget Jones” a condus la patru romane È™i trei daptări de film, iar Helen a făcut parte din echipa de redactare a scenariilor pentru toate cele trei.  Jurnalul lui Bridget Jones (1996) È™i ,,Marginea raÈ›iunii” (1999) au fost publicate în peste 40 de țări È™i s-au vândut mult peste 15 milioane de copii. Filmele care le poartă numele au avut succes internaÈ›ional. Într-un sondaj realizat de ziarul ,,The Guardian”, ,,Jurnalul lui Bridget Jones” a fost numit unul dintre cele zece romane care au definit cel mai bine secolul al XX-lea. În anul 2001 romanul a fost ecranizat sub forma unei comedii romantice, purtând acelaÈ™i nume. Cartea se regăseÈ™te în anticariatul nostru la editura ,,Polirom” (2003, 2006, 2013).

Romanul se învârte în jurul lui Bridget Jones, o femeie necăsătorită, londoneză, în vârstă de 30 de ani care lucrează în publicitate. AcÈ›iunea este relatată la persoana I, singular, astfel că romanul devine de-a dreptul un jurnal pentru cititor. Temele abordate în carte sunt grijile: lupta cu kilogramele în plus, vicii È™i dependenÈ›e (alcool, È›igări, oameni), grijile față de viaÈ›a amoroasă sau stresul de la muncă. Confruntarea cea mare este, de fapt, cu ea însăși. Bridget Jones caută È™i îÈ™i doreÈ™te să găsească ,,dragostea adevărată” È™i se confruntă cu (aparent) problemele obiÈ™nuite (din punct de vedere al vârstei mijlocii È™i criza existenÈ›ială care vine la pachet odată cu vârsta). ViaÈ›a amoroasă a lui Bridget se plimbă pe cărările avocatului pentru drepturile omului, Mark Darcy, sau pe cărările È™efului ei, Daniel Cleaver. DeÈ™i aceste aventuri, dar È™i peronalitatea ei, sunt prezentate într-un mod umoristic, ea suferă cu adevărat. Este văzută de către ceilalÈ›i drept o femeie nemăritată ciudată, ba chiar devine ironizată È™i judecată pentru aceste lucruri È™i îndemnată să îÈ™i „găsească” È™i ea pe cineva. Romanul nu numai că este foarte actual, dar este abordat într-o manieră inteligentă È™i plină de umor.

Romanul se aseamănă foarte mult cu ,,Mândrie È™i prejudecată”, a lui Jane Austen, constituind o repovestire a celebrei poveÈ™ti, regăsind o serie de asemănări între personaje. De asemenea, în carte au loc o sumedenie de atacuri È™i ironii frecvente dedicate societății bogate britanice.