Hendrik van Loon - Istoria artelor

Hendrik van Loon, născut la 14 ianuarie 1882, în Rotterdam, a fost un istoric, jurnalist È™i scriitor neerlandez. A emigrat în anul 1902 în Statele Unite, pentru a studia la Universitatea Harvad, È™i , mai apoi, la Universitatea Cornell. A scris numeroase cărÈ›i de istorie pentru copii È™i adolescenÈ›i, pe care le-a È™i ilustrat, cea mai importantă fiind, fără îndoială, "Istoria omenirii", prima ediÈ›ie a cărÈ›ii fiind publicată în anul 1921, actualizată ulterior de către autor, fiul său È™i de către alÈ›i istorici.

În cartea "Istoria artelor", publicată pentru prima oară în anul 1937, Van Loon spune o poveste cuprinzătoare a istoriei artelor, de la picturile rupeste din timpurile preistorice, până la muzica lui Claude Debussy. Cartea oferă cititorului o mai bună întelegere a domeniului picturii, arhitecturii, muzicii, sculpturii È™i al teatrului. Autorul a înclus È™i ilustraÈ›ii, pe care le-a creat chiar el, adăugând o notă de culoare È™i imagine, acestea ajutând la spargerea cantității masive de text din carte. Sunt aproximativ 150 de ilustraÈ›ii, realizate ca niÈ™te schiÈ›e, atât alb-negru, cât È™i color, detaliind o pictură impresionistă, una realistă, dar È™i o arhitectură de o "gradoare dinastică a secolului al XVIII-lea".

Cartea este împărÈ›ită în 63 de capitole ce abordează subiecte ca: arta omului preistoric; arta egiptului; Babilon, Chaldea È™i tărâmul misterioÈ™ilor sumerieni; Henrich Schliemannm; arta grecilor; epoca lui Pericle; oale, tigăi, cercei È™i linguri; etruscii È™i romanii; evreii; arta creÈ™tină veche; copÈ›ii; arta bizantinilor; Rusia; Islam, Persia medievală, perioada romanică; ProvenÈ›a; gotic; sfârÈ™itul perioadei gotice; spiritul renaÈ™terii; FlorenÈ›a; Niccolo Machiavelli; Johann Strauss; Chopin; Richard Wagner.

Arta deÈ›ine indicii despre viaÈ›a din trecut. Privind simbolismul, culorile È™i materialele unei opere de artă, putem afla despre cultura care a produs-o. După ce se decodifică simbolismul din diverse opere de artă, putem afla ce era important pentru oamenii din comunitățile din care provin acestea, È™i cum doreau să fie amintiÈ›i. De asemenea, putem compara lucrările de artă, care oferă perspective diferite, oferindu-ne un mod complet de a privi evenimentele, situaÈ›iile È™i oamenii. Analizând operele de artă din trecut, È™i analizând detaliile lor, putem derula timpul înapoi, putând experimenta cum a fost o perioadă diferită de a noastra. Privind ceea ce s-a făcut înainte, adunăm cunoÈ™tinÈ›e È™i inspiraÈ›ie care contribuie la modul în care vorbim, simÈ›im È™i privim lumea din jurul nostru.

Începutul cărÈ›ii este rezervat prezentării artei preistorice, reprezentată de picturi È™i gravuri pe pietre, în grote, pe oseminte, fildeÈ™uri, È™i alte obiecte folosite de oamenii ce au trăit în acele timpuri. În preistorie oamenii nu dezvoltaseră încă niciun fel de limbaj scris, în acea perioadă dezvoltându-se diferite forme de artă care au servit ca metodă practică de transmitere a informaÈ›iilor între triburi. Arta preistorică se referă la artefacte preistorice È™i la arta creată în epoca de piatră, perioadele paleolitice È™i neolitice. Înainte de a lăsa istoricilor o înregistrare scrisă a evenimentelor zilnice, artiÈ™tii preistorici au lăsat în urmă o comoară de informaÈ›ii prin artefactele È™i desenele lor preistorice.

Cartea "Istoria artelor" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Nationala Gh. Mecu (1945), Snagov (1995) È™i Snagov (1997).