Anticariat online · Cărți vechi și noi

Eros si civilizatie

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Herbert Marcuse - Eros e civilta Vezi detalii Eros e civiltaHerbert Marcuse  

Herbert Marcuse - Eros si civilizatie
Eros È™i civilizaÈ›ie este una dintre cele mai influente lucrări ale filosofului È™i sociologului Herbert Marcuse. Lucrarea porneÈ™te de la teoriile lui Sigmund Freud, È™i oferă o critică a societății capitaliste moderne, punând în discuÈ›ie relaÈ›ia dintre represiune, civilizaÈ›ie È™i probabilitatea unei vieÈ›i libere È™i fericite. Cartea a apărut pentru întâia oară în anul 1955, iar publicul nu i-a arătat atenÈ›ia cuvenită. Cumva, scrierea nu a fost considerată atât de importantă. CâÈ›iva ani mai apoi, ea avea să devină manual de studiu în marile universități È™i să fie tradusă în numeroase limbi străine.
Freud argumentează în lucrarea sa CivilizaÈ›ia È™i nemulÈ›umirile ei că dezvoltarea civilizaÈ›iei implică un soi de reprimare a instinctelor umane (în special sexualitatea) pentru a canaliza energia mentală spre sfera muncii È™i a progresului. Marcuse extinde această idee È™i introduce conceptul de "represiune suplimentară", afirmând că, în societățile care se bazează pe doctrina  capitalistă, represiunea nu este doar o cerință minimă pentru civilizaÈ›ie, ci este amplificată pentru a menÈ›ine controlul È™i dominarea socială.
Marcuse este de părere că societatea modernă creează nevoi artificiale care au ca scop perpetuarea unui sistem economic bazat pe consum și muncă excesivă. Aceasta duce la o formă de alienare: indivizii sunt deconectați de dorințele lor reale și deposedați de potențialul de a trăi o viață mai bună.
Autorul propune o reevaluare a conceptului de Eros, văzând în el o forță care poate contracara represiunea È™i promova o existență liberă È™i mai creativă. Inspirat de Freud, dar mai ales de Marx, Marcuse susÈ›ine că eliberarea instinctelor erotice ar putea conduce la o societate non-represivă, în care munca nu este privită ca fiind o povară, ci o activitate creativă, iar nevoile sunt satisfăcute în mod raÈ›ional, uman, nu artificial. El numeÈ™te această viziune a sa "principiul plăcerii" care apare ca alternativă la "principiul realității". Tot el consideră că tehnologia, în loc să aducă o eliberare, este utilizată pentru a intensifica exploatarea. Cu toate acestea, el crede că tehnologia are È™i capacitatea de a reduce munca necesară È™i de a crea condiÈ›ii prielnice pentru o societate eliberată, care poate trăi în tihnă, fără nici un fel de restricÈ›ii.
E drept, scrierea are caracter utopic pe alocuri, iar capacitatea de evocare a autorului ne va È™oca. El poate susÈ›ine realitatea dor pe baza unor idei subiective, care provin din dorinÈ›a de a exploata latura umană a societății sale. El susÈ›ine că omul este privit, conform teoriei implementate de Freud, ca un robot, care trebuie să se dezică de la dorinÈ›ele sale primare È™i să se dedice întru totul muncii. Autorul crede că acest fundament este total eronat È™i, prin urmare, îÈ™i construieÈ™te o lume ideală, în care lucrurile stau diferit, dar periculos.
Dacă toată lumea ar fi mulÈ›umită cu condiÈ›iile impuse de societate, randamentul ar fi acelaÈ™i? Aceasta este întrebare cu care ne lasă autorul nostru, iar scrierea sa nu oferă un răspuns clar. TotuÈ™i, teoria sa va fi foarte apreciată È™i controversată în acelaÈ™i timp.
Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, lucrarea poate fi găsită în mai multe ediÈ›ii: Univers (1997), Univers (2001), Meridiane (2003).


sus