Considerat un clasic al literaturii franceze È™i un gigant al literaturii universale, Balzac avea să revoluÈ›ioneze piaÈ›a de carte cu seria „Comedia umană”. Autor vizionar, eseist È™i jurnalist a avut urmăritori de seamă în întreaga lume. George Călinescu se inspiră din operele sale pentru a da naÈ™tere romanului de succes, „Enigma Otiliei”. Opera lui Balzac este complexă, de o însemnătate extraordinară È™i plină de contraste, fapt pentru care a fost dificil de încadrat într-un anumit curent literar.
Monumentul intitulat „Comedia umană” a revoluÈ›ionat literatura universală, iar cele 95 de opere terminate, alături de alte 48 neterminate, au intrat în istorie. Balzac însuÈ™i este o legendă, iar geniul său va dăinui pretutindeni.
Scrierile balzaciene sunt riguroase, uneori plictisitoare, ample ca întindere È™i populate de un număr mare de personaje. La Balzac acÈ›iunea se desfășoară lent, intriga urmăreÈ™te adesea un singur fir narativ, iar povestea se învârte în jurul unui singur personaj.
Romanele lui Balzac vor depăși întotdeauna o mie de pagini, căci scriitorul evocă în tihnă È™i cele mai nesemnificative detalii. Am putea afirma, fără teama de a greÈ™i, că Balzac este un scriitor în mare parte descriptiv, aproape obsedat de detalii, de lucruri mărunte, de imagini nevăzute ori de personaje care, la o primă analiză, nu par prea importante. El îÈ™i construieÈ™te personajele într-o antiteză inteligenta, dar pune accent deosebit pe trăsăturile de caracter ale acestora. La Balzac, eroii sunt ori frumoÈ™i, ori urâÈ›i, buni sau răi, extrem de bogaÈ›i sau săraci lipiÈ›i. Căci, în operele francezului nu există cale de mijloc.
„MoÈ™ Goriot” face parte din seria „Comedia umană” È™i apare pentru întâia oară în FranÈ›a, la 1835. Romanul, scris magistral de Balzac, spune povestea bătrânului È™i bogatului Goriot. Personajul principal este tatăl a două fete, Anastasie È™i Delphine, iar mofturile acestora îi ocupă bătrânului tot timpul È™i îi consumă ultima picătură de energie. Crescute în lux È™i intrând, prin intermediul tatălui bogat, în cele mai selecte grupuri ale societății, cele două hiene sunt mereu nemulÈ›umite.
Balzac reușește magistral să surprindă acest carnaval uman, să evidențieze mizeria din spatele bogăției, să descrie comportamentul absurd al celor două tinere.
Dincolo de strălucirea FranÈ›ei, departe de mesele îndestulate, de recepÈ›iile strălucitoare, de rochiile scumpe ori de balurile fastuoase, se află o societate în derivă, o lume a celor săraci È™i un tată care sfârÈ™eÈ™te în condiÈ›ii mizere.
Cu o răbdare de ceasornicar bătrân, Balzac evocă lupta lui MoÈ™ Goriot cu cele două fiice È™i, în cele din urmă, ne face martori la câteva scene de-a dreptul dramatice. Goriot moare singur, într-o sărăcie cruntă, învins de ambiÈ›iile progeniturilor sale.
Admiratorii operei balzaciene au la dispoziÈ›ie, în rafturile anticariatului nostru, mai multe ediÈ›ii ale cărÈ›ii, după cum urmează: Litera InternaÈ›ional (2010), Minerva (1972), Mondero (1997).