Immanuel Kant - Logica generala

Numele lui Immanuel Kant avea să devină extrem de cunoscut în mediul academic, iar nemÈ›ii îl vor diviniza secole de-a rândul. Unul dintre cei mai cunoscuÈ›i iluminiÈ™ti ai Germaniei, filozof È™i gânditor, interesat de È™tiinÈ›ele exacte, Kant avea să trezească adevărate revolte în rândul intelectualilor vremii. Scrierile sale vor ocupa loc fruntaÈ™ în manualele È™colare, iar astăzi va fi unul dintre cei mai studiaÈ›i gânditori ai tuturor timpurilor. Născut în Prusia Orientală, avea să îÈ™i continue drumul spre capitala Germaniei, pentru ca la vârsta adolescenÈ›ei să se stabilească aici, alături de familie. Încă din È™coala generală manifesta interes deosebit pentru istoria patriei sale È™i, îndeosebi, pentru relaÈ›iile dintre popoare. Urmează facultatea de Teologie, iar acest aspect al biografiei sale este de-a dreptul curios daca stăm să ne gândim că operele sale nu vor face referire aproape deloc la divinitate, ori la legătura dintre om È™i o forță superioară.

Redactează manuscrise de mici dimensiuni în anii adolescentei È™i chiar reuÈ™eÈ™te să menÈ›ină o strânsă legătură profesionala cu gazetele nemÈ›eÈ™ti ale vremii, dar Immanuel Kant nu se va mulÈ›umi cu atât, o existență demnă nu îl va mulÈ›umi, el căutând întotdeauna să strălucească, să fie admirat, adulat È™i, mai ales, copiat. Este de prisos să menÈ›ionăm că operele sale de maturitate vor servi drept inspiraÈ›ie pentru Goethe sau Schiller. Ascensiunea geniului kantian porneÈ™te brusc È™i este de neoprit până în anii târzii ai existenÈ›ei, când scriitorul se refugiază în nordul Germaniei È™i lucrează la jurnale È™i alte scrieri memorialistice.

„Logica generală” este, după „Critica raÈ›iunii pure”, cea mai cunoscută lucrare semnată de ilustrul gânditor È™i poate cea care a contribuit semnificativ la crearea cultului kantian. La 1781, când apare prima ediÈ›ie a acesteia, Kant împlinise vârsta de 57 de ani, era profesor, scriitor È™i academician. În cele peste 400 de pagini, autorul doreÈ™te să lămurească două aspecte care îl vor preocupa întreaga existență: nevoia omului de a apela la raÈ›iune în certe momente È™i cum afectează cunoaÈ™terea raÈ›iunea pură. Astfel, problema se creează în jurul noÈ›iunii de logică, iar, conform filosofiei kantiene, nimeni nu deÈ›ine adevărul absolut, dar toÈ›i indivizii se consideră atotÈ™tiutori.

Logica lui Kant este, de altfel, complicată È™i greu de descifrat de cititorul de rând, care nu cunoaÈ™te palmaresul germanului È™i care nu deÈ›ine noÈ›iuni de filosofie ori istorie. Cercetarea lui Kant este însă maiestuoasă, È™i imposibil de trecut cu vederea. De-a lungul lecturii vom observa dese trimiteri la Antichitate ori la alÈ›ii scriitori prolifici pe care ni i-a oferit literatura universală. Opera este încununată cu părerile personale È™i subiective ale autorului, cu impresii bine documentate È™i cu referinÈ›e de specialitate din cele mai cunoscute izvoare bibliografice ale Germaniei. „Logica generală” a fost adesea considerată drept una dintre cele mai dificile opere literare, dar È™i o lucrare esenÈ›ială È™i inovativă, care a contribuit la progresul evident al filosofiei nemÈ›eÈ™ti.

Cartea se regăseÈ™te în anticariatul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Trei (1996), Editura ȘtiinÈ›ifică È™i Enciclopedică (1985).