Opera “Èšiganiada”, de Ion Budai-Deleanu, reprezintă o amplă epopee aparÈ›inând genului epic, fiind scrisă în versuri, având ca model opera lui Homer sau a lui Cervantes.
Opera nu s-a clasat între genurile literare ale vremii, fiind categorisită chiar de autor în sfera “literaturii neserioase”. Opera a apărut în primă variantă în anul 1800, fiind mult mai amplă È™i acÈ›iunea realizată într-un ritm sinuos, greu de înÈ›eles, iar cea de-a doua variantă, a apărut în anul 1812, fiind mai balansată È™i mai uÈ™or de parcurs.
Din păcate, opera, a apărut foarte târziu în atenÈ›ia cititorilor, fiind publicată în revista “Buciumul Românesc”, în anul 1875, fiind prima variantă publicată de autor, cea de-a două, apărând târziu, în anul 1925 la editura “Cardas”, iar printre cele mai importante edituri care au publicat opera, putem trece în revistă publicaÈ›iile editoriale “Librăriei Universală Alcalay and Co”, 1930, editura “Cartea Românească”, 1938, “Editura de Stat pentru Literatură È™i Artă”, 1953, editura “Minerva”, 1981 sau editura “Curtea Veche”, din colecÈ›ia “Biblioteca pentru toÈ›i – Jurnalul NaÈ›ional”, 2011.
Ion Budai-Deleanu, s-a născut la data de 7 ianuarie 1760, în satul Cigmău, din localitatea Geoagiu, pe atunci aparÈ›inând Imperiului Habsburgic, astăzi din judeÈ›ul Hunedoara, fiind un însemnat filolog, scriitor, lingvist, jurist, istoric È™i etnolog român, fiind un însemnat deschizător de drumuri în ceea ce priveÈ™te opera satirică È™i eroi-comică scrisă în versuri.
Ion Budai-Deleanu a crescut într-o familie numeroasă, fiind primul fiu al preotului romano-catolic Solomon Budai, fiind influenÈ›at de acesta spre activitățile bisericeÈ™ti, ajungând mai târziu corist al Școlii Ardelene.
Învățământul elementar este definitivat în oraÈ™ul natal, pentru ca din 1772, să urmeze cursurile seminarului Greco-catolic din oraÈ™ul Blaj.
Între anii 1777 È™i 1779, urmează cursurile Facultății de Filosofie din Viena È™i cea de Teologie din acelaÈ™i oraÈ™ austriac, între anii 1780 È™i 1783.
Printre operele cele mai de seamă putem aminti de articolele lingvistice, juridice, pedagogice, literare sau istorice, cum ar fi “Temeiurile gramaticii româneÈ™ti”, 1812, „Scurte observaÈ›ii asupra Bucovinei”, 1894, “Carte de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor rele”, 1807, “Carte trebuincioasă pentru dascălii È™coalelor de jos”, 1786 sau “Trei viteji”, poem satiric rămas neterminat È™i publicat tocmai în anul 1928.
“Èšiganiada”, de Ion Budai-Deleanu, reprezintă o operă care cuprinde evoluÈ›ia literară românească, fiind o operă scrisă sub forma unui prozo-poem, creat la începutul secolului al XIX-lea È™i fiind mai greu de desluÈ™it de către public, din prisma faptului că limba română în acea perioadă nu era atât de evoluată ca astăzi.
Această adevărată piesă de muzeu, categorisită de criticul literar Nicolae Manolescu ca “o operă baroc È™i o piesă unică în literatura română”, cuprinde un număr de douăsprezece cânturi, prezentând o perioadă istorică din regiunea Munteniei din secolul al XV-lea, unde domnitorul Vlad ÈšepeÈ™ strange o oaste de È›igani pe care instruieÈ™te pentru a lupta cu otomanii, fiind apoi campaÈ›i la Inimoasa È™i BărbăteÈ™ti.
Opera îl prezintă pe eroul principal, Parpangel, care o caută pe logodnica sa, Romica, răpită de otomani, È™i pe care o găseÈ™te într-un palat din pădurea nălucită, acolo unde Sfântul Spiridon, cu o putere mare, face să dispară castelul È™i pe Romica.
Parpanghel umblă fără orizont prin pădure È™i bea apă vie dintr-un izvor, prinzând puteri È™i îmbrăcând armura viteazului Argineanu, pentru ca mai apoi să distrugă oastea otomană, iar Vlad ÈšepeÈ™ să câÈ™tige lupta. Într-un final Parpanghel se căsătoreÈ™te cu Romica, iar È›iganii plănuiesc crearea unui stat al lor, însă nu sunt hotărâÈ›i cine să le fie conducător, certându-se È™i dispersându-se unii de alÈ›ii.
Opera este o adevărată creaÈ›ie satirică È™i critico-umoristică, având o însemnătate deosebită astăzi în literatura română, fiind editată astăzi în aÈ™a fel încât să fie înÈ›eleasă mai uÈ™or de cititor, păstrându-I totuÈ™i fluiditatea, lexical È™i savoarea pe care Budai Deleanu o redă în această epopee marcantă pentru literatura română.