Ion D. Sirbu - Adio, Europa!

Ion Dezideriu Sîrbu, scriitor, filosof, publicist român, s-a născut la 28 iunie 1919, în Petrila, în familia unui miner.

A urmat cursurile Facultății de Litere È™i Filosofie a Universității Regele Ferdinand I din Cluj, avându-l ca profesor pe Lucian Blaga, ulterior devenindu-i asistent de catedră profesorului Liviu Rusu.

Scrie trei romane, conÈ™tient fiind de destinul lor post-mortem, È™i anume: capodopera sa, romanul Adio, Europa! (1993), De ce plânge mama (1973), Dansul ursului, Lupul È™i catedra.

Adio, Europa!, roman de sertar valoros, a fost încheiat în anul 1985, văzând lumina tiparului post-mortem.

În ianuarie 1990, editura Cartea Românească va fi cea care va primi romanul spre publicare, din partea soÈ›ie autorului, Elisabeta Sîrbu. Primul volum ajunge să fie publicat abia după trei ani, la o distanță de jumătate de an fiind publicat È™i cel de-al doilea.

Adio, Europa! este un roman al disperării, prezentându-ne, la persoana I, imaginea opusă a două lumi, cea a tinereÈ›ilor universitare, o viață fără constrângeri exterioare, È™i cea a exilului craiovean, timpul umilinÈ›elor, al penitenÈ›elor È™i al fricii.

Pe de-o parte, ne este prezentat universul luminos al anilor de studenÈ›ie, lumea lui Desiderius Candid (autorul), personajul principal, Olimpia (soÈ›ia), Genopolisul universitar (Cluj-Napoca). Pe de altă parte, ne este prezentată lumea comunismului, spaÈ›iul È™i oamenii lumii otomano-fanariote, cu Isarlâk, Ulan-Bucur, spahii, tătarii din direcÈ›iune, etc.

Personajul principal din Adio, Europa!, Desiderius Candid, joacă rolul inocentului dezarmat, al omului veșnic fericit metafizic. Olimpia, reprezintă punctul moral de sprijin al eroului, provenind dintr-un neam de munteni cinstiți.

AcÈ›iunea romanului este focalizată pe cuplul Candid È™i Olimpia, evocând paradigma perechii complementare - fiinÈ›a idealistă È™i cea pragmatică. DeÈ™i ambele personaje se manifestă prin dimensiuni anti-utopice, realista rămâne doar Olimpia, aceasta asigurând confortul filosofului soÈ›, atrăgându-l în căminul securizat, È™i protejându-l de forÈ›ele malefice din afară.

Fostul profesor de filosofie din Genopolisul tinereÈ›ii este obligat să trăiască la porÈ›ile orientului, în Isarlâk/Craiova, unde este înconjurat doar de lume bănuitoare È™i ostilă. Intriga romanului este declanÈ™ată de râsul în hohote al personajului principal, în faÈ›a unui afiÈ™ al Universității Populare, unde numele lui Karl Max apare în locul lui Karl May, la capitolul "Despre literatură È™tiinÈ›ifico-fantastică".

Din acel punct, genopolianul arogant are de-a face cu niÈ™te băieÈ›i răi, profesorul Candid intrând într-un fel de bal-anchetă, fiind închis È™i obligat să scrie amănunte biografice. Pe tot parcursul romanului este străbătut de această dâră de frică, represiunea aparatului de supraveghere È™i control, salvarea lui fiind biblioteca È™i familia - soÈ›ia autorului, în chip de înger păzitor.

Romanul Adio, Europa! a avut parte de o ecranizare de excepÈ›ie, fiind unul dintre cele mai ambiÈ›ioase proiecte ale Televiziunii Române. În anul 1993, televiziunea naÈ›ională a dat publicității transpunerea într-un serial a romanului lui Ion Sîrbu. Cele 12 episoade ale serialului, realizat de regizorul Tudor Mărăscu, sunt cronica zguduitoare a lungii traversări a infernului comunist. Alături de personajul principal, jucat de Mircea Diaconu, îi vedem È™i pe HoraÈ›iu Mălăele, Dana Dogaru, Virgil Ogășanu, Florin Zamfirescu, Victor Rebengiuc, Șerban Ionescu, Dorina Lazăr, Dorel ViÈ™an, Tania Popa È™i mulÈ›i alÈ›ii.

Cu ocazia sărbătoririi centenarului lui Ion D. Sîrbu (28 - 29 iunie 2019), Teatrul NaÈ›ional "Marin Sorescu" din Craiova a prezentat în premieră absolută spectacolul "Adio, Europa!", în regia lui Bogdan Cristian Drăgan, adaptare Nicolae Coande, spectacol susÈ›inut în onoarea unuia dintre cei mai importanÈ›i scriitori români ai secolului al XX-lea.

Romanul "Adio, Europa!" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în numeroase ediÈ›ii, si anume: Cartea Românească (1992), Cartea Românească (1993), Cartea Românească (1997) È™i Corint (2006).