Momente È™i schiÈ›e, o adevărată nestemată a lui Ion Luca Caragiale, a fost publicată în anul 1952 la Editura tineretului.
Marele dramaturg a dezvăluit într-un mod genial trăsăturile josnice ale burgheziei È™i moÈ™ierimii de la sfârÈ™itul secolului al XIX-lea. Niciuna din caracterizările strălucite făcute de Caragiale nu au fost dezminÈ›ite de istorie. Dimpotrivă, ceea ce fac astăzi caÈ›avencii, trahanachii È™i farfurizii lumii imperialiste nu este altceva decât dezvoltarea până la crimă È™i jaf organizat, a trăsăturilor de caracter surprinse cu atâta adâncime de autorul Scrisorii pierdute.
Caragiale a ales acest mediu al interferenÈ›ei curenÈ›ilor, informaÈ›iilor sub formă de aversă, a metisajului categoriilor sociale, nu doar pentru că era el însuÈ™i un provincial (deÈ™i provincial de geniu), perfect cunoscător al mediului, un mahalagiu (înzestrat însă cu o inteligență sclipitoare È™i o judecată lucidă ce-l catapultau din categorie), ci pentru că a recunoscut în acest spaÈ›iu patul germinativ al pasiunilor, ambiÈ›iilor, conflictelor, aranjamentelor, locul începutului de spectacol reprezentând lumea largă, scena mică a teatrului mare, azi i-am zice studio experimental.
Privite grăbit, momentele È™i schiÈ›ele lui Caragiale par - datorită spontaneității È™i ritmului lor vioi, percutant, nodurilor epice bine distribuite, iuÈ›imii verbului È™i regiei inspirate a celorlalte efecte artistice, inteligentei conduceri a spuselor prin strâmtorile învolburate ale informaÈ›iilor, întotdeauna de viu interes gazetăresc - niÈ™te piese de sine stătătoare, stenograme ale întâmplărilor vieÈ›ii, instantanee ce se disipează de orice comentariu.
Lumea mare e împănată cu evenimente ploieÈ™tene, cu amici intriganÈ›i sau idioÈ›i, cu insetaÈ›i de scandaluri È™i cu combatanÈ›i arțăgoÈ™i în arenele politicii È™i ale ambiÈ›iilor ex-orbitale, cu semidocÈ›i È™i netrebnici... de berărie.
Satira lui Caragiale trebuie scoasă din fundătura naÈ›ională È™i preÈ›uită necontenit la adevărata ei valoare. Un somalez (un exemplu la întâmplare) poartă o conversaÈ›ie cu semenul lui întocmai ca interlocutorul din cartierul bucureÈ™tean.