Ion Mihai Pacepa - Mostenirea Kremlinului

Romanul “MoÈ™tenirea Kremlinului – Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare”, “The Kremlin legacy”, în limba engleză, de Ion Mihai Pacepa, a apărut în anul 1993, la editura Venus, fiind al doilea titlu important publicat de fostul È™ef-adjunct al Departamentului de InformaÈ›ii Secrete din vremea comunismului, acesta realizând un roman de spionaj complex, în care apar detalii È™ocante È™i marcante, mare parte din personajele prezente în operă, fiind chiar personalități reale în ceea ce priveÈ™te genocidul È™i crimele împotriva umanității.

Pe de altă parte, Pacepa vorbeÈ™te cititorilor despre un rol pe care organizaÈ›iile de spionaj l-au avut de-a lungul timpului în spaÈ›iul ex-comunist, astfel că organizaÈ›iile care aveau rolul de a proteja statul, se ocupau cu îndeletniciri toxice, îndreptate împotriva diplomaÈ›iei È™i relaÈ›iilor internaÈ›ionale cu statele occidentale.

Printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Humanitas, 2013 sau 2017, în format broÈ™at, fiind a doua editură care publică romanele autorului după anii 2000.

Ion Mihai Pacepa s-a născut la data de 28 octombrie 1928, în BucureÈ™ti, România, fiind un fost È™ef adjunct al Departamentului de InformaÈ›ii Externe, cu alte cuvinte È™ef al spionajului din cadrul regimului comunist.

Acesta creÈ™te într-o familie săracă de muncitori, tatăl său fiind un tinichigiu auto de origine cehă, iar mama sa casnică, neajunsurile fiind elemente de referință în cadrul familiei.

Tânărul Mihai Pacepa, urmează cursurile Facultății de Chimie Industrială, din BucureÈ™ti, însă, chiar înainte de absolvire acesta este încadrat de Securitate, fiind numit în cadrul “Departamentului de ContrainformaÈ›ii Economice”.

De la începutul anilor 1960, acesta devine È™ef adjunct în cadrul misiunii în RFG, avansând cu timpul ca È™ef adjunct al DIE, până la începutul anilor ’70.

Din anul 1972, Pacepa deÈ›ine funcÈ›ia de consilier al lui CeauÈ™escu pentru securitate naÈ›ională, până în iulie 1978, atunci când merge în RFG pentru o misiune secretă, È™i folosindu-se de abilitățile sale, i se oferă azil politic în Statele Unite.

Din anul 1978, Pacepa devine cetățean american, regimul comunist încercând să îl captureze, însă acesta scapă de toate amenințările È™i reuÈ™eÈ™te să dea în vileag sincopele regimului, scriind prima sa operă de referință, în anul 1987, “Red horizons - Chronicles of a Communist Spy Chief”.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Cartea neagră a securității, 1999”, “Programat să ucidă: Lee Harvey Oswald, KGB-ul È™i asasinarea lui Kennedy”, 2007 sau “Dezinformare”, 2013.

Romanul “MoÈ™tenirea Kremlinului – Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare” de Ion Mihai Pacepa reprezintă o carte conspiraÈ›ională în mare parte, ce vorbeÈ™te despre spionajul prezent în blocul sovietic È™i comunist din perioada în care È™i România a suferit timp de peste 20 de ani, astfel că, Mihai Pacepa, încearcă să adauge un punct de vedere valid în ceea ce priveÈ™te abilitatea folosită excesiv de comuniÈ™ti, aceea numită spionaj, un spionaj ce este îndreptat doar spre distrugerea unui stat È™i către distanÈ›area continuă de statele occidentale.

Opera oferă nume È™i date concrete, căci se bazează pe acelaÈ™i procedeu pe care Pacepa l-a scos la lumină odată cu fuga sa în Statele Unite, aici însă ducând toată această luptă spre statele din fostul bloc sovietic, vorbind de Rusia È™i despre abilitățile ei manipulatoare, de jafuri È™i escrocări la nivel înalt.

Pacepa vorbeÈ™te despre oraganizaÈ›iile din statele comuniste, cele care au un singur punct comun, fiind vorba despre distrugerea prin operaÈ›ii bine puse la punct a unor inamici politici, acestea fiind realizate de “iluÈ™tri” dictatori care au marcat societatea, fiind vorba despre Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej sau CeauÈ™escu, figuri care asimilează experienÈ›a crimei cu premeditare la rang de “artă”.

Ideea de bază a operei este viziunea Rusiei de păstrare È™i de menÈ›inere a unor state din est în blocul comunist, însă, tocmai toată această luptă continuă de menÈ›inere a unor regimuri prin furt, crime È™i lovituri de stat, au dus la afundarea regimurilor într-unul democratic È™i imparÈ›ial, dar care, cel puÈ›in în România, nu funcÈ›ionează la parametrii optimi, totul fiind o democraÈ›ie crescută din vechi rădăcini comuniste.