Ionel Teodoreanu - Turnul Milenei

Ionel Teodoreanu, născut în IaÈ™i, la 6 ianuarie 1897, a fost un cunoscut romancier român, celebru în special datorită scrierilor sale evocatoare ale copilăriei È™i adolescenÈ›ei. Și-a început cariera literară publicând în anul 1919, în revista "Însemnări literare", "Jucării pentru Lily".

Cartea "Turnul Milenei", publicată pentru prima oară în anul 1928, reînvie nefericirea prinÈ›eselor de altă dată È™i a artiÈ™tilor rătăcitori, prin povestea Milenei È™i a lui Petru Diacu. Romanul este împărÈ›it în trei părÈ›i, È™i anume: "Cei trei", "Boura" È™i "1 septembrie 1880". Turnul Milenei, far de piatră, se înălÈ›a deasupra albăstrimilor văii Moldovei, numai în dreptul lui deschizându-se zarea ca un vitraliu între munÈ›i. Turnul a fost botezat aÈ™a după fiica mezină a principelui sârb din Vidin, ce s-a măritat cu Pârlea Bour Strâmbul, cel mai avut boier al Moldovei. Căsătoria dintre ei a durat trei ani, în care aceasta i-a dărut doi băieÈ›i. În momentul în care boierul È™i-a adus o amantă, Milena a fugit cu un căpitan lituanian, venit în oastea Moldovei. Cei doi au fost prinÈ™i, Milena fiind închisă în turn, iar amantul ei spânzurat în faÈ›a unicei ferestre rămase nezidite.  După ani de chin, aceasta a orbit, murind în cele din urmă în turn. Turnul a ajuns, ulterior, în posesia lui George Bour, căsătorit cu veriÈ™oara lui, Sultana Bour. AceÈ™tia aveau trei copii: doi gemeni - Petru, zis Coca Gică È™i Pavel, zis Coca Bâca; È™i o fată, care se numea tot Milena. Aceasta a fost crescută de Ruxandra È™i Smaranda Contăș, care la rândul lor aveau un frate, pe nume Matei Bour - fost ministru de Interne.

Atunci când mama Milenei a simÈ›it că va muri, la lăsat pe soÈ›ul ei orb È™i nebun în grija fetei. La înmormântarea ei, Milena îl întâlneÈ™te pe Petru Diacu. Acesta este rugat de mătuÈ™ile fetei să-i facă portretul, ocazie cu care tinerii se È™i îndrăgostesc. AÈ™a cum o rugase mama ei, Milena are grijă de tatăl ei, care o consideră nevasta lui. An de an, în data de 30 septembrie, acesta o trimite pe Milena în turn, crezând că acolo va veni cel care i-a furat vederea, punând-o pe aceasta să îl roage să i-o înapoieze. Chiar înaintea acelei zile, Milena È™i Petru îÈ™i mărturisiseră dragostea È™i dorinÈ›a de a se căsători. Tot atunci, mătuÈ™ile fetei primesc de la Matei Bour o scrisoare în care sunt îndemnate să nu se opună căsătoriei dintre cei doi, deoarece Petru este un băiat valoros, trimiÈ›ându-le chiar È™i inelele de logodnă. În noaptea de dinaintea logodnei, tatăl îÈ™i trimite fiica din nou în turn, cu speranÈ›a că de această dată îÈ™i va recăpăta vederea. Însă, într-un acces de nebunie ajunge să o ucidă, prin sugrumare. În dimineaÈ›a următoare, Petru o găseÈ™te moartă, ceea ce produce o revoltă. Oamenii din sat îl ucid pe tatăl Milenei, incendiind atât turnul, cât È™i curÈ›ile. Peste ani, vizitând schitul Toancelor, câÈ›iva turiÈ™ti îl întâlnesc pe Pavel, care acum este un călugăr cerÈ™etor, aflând că acesta este fratele Milenei, zis È™i Coca Bâca.

Cartea "Turnul Milenei" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în cinci ediÈ›ii, È™i anume: Minerva (1970), Cartea Românească (1942), Cartea Românească (1928), Cartea Românească (1930) È™i Cartea Românească (1944).