Irvin D. Yalom - Problema Spinoza

Irvin David Yalom s-a născut la 13 iunie 1931, la Washington DC. El este un psihiatru american, profesor emerit de psihiatrie la ”Universitatea Stanford”. Yalom s-a născut în Washington, D.C. Cu aproximativ cincisprezece ani înainte de naÈ™terea sa în Statele Unite, părinÈ›ii evrei ai lui Ialom au emigrat din Rusia (deÈ™i È›ara lor de origine era Polonia) È™i în cele din urmă au deschis un magazin alimentar în Washington DC. Yalom È™i-a petrecut mare parte din copilărie citind cărÈ›i în casa familiei, deasupra magazinului alimentar È™i într-o bibliotecă locală. După absolvirea liceului, a urmat cursurile ”Universității George Washington” È™i apoi ”Școala de Medicină din Boston”. După ce a absolvit liceul de medicină de la ”Universitatea George Washington” în 1952 È™i doctoratul în medicină la ”Școala de Medicină a Universității din Boston” în 1956, È™i-a încheiat stagiul la spitalul ”Mount Sinai” din New York È™i rezidenÈ›iatul la spitalul ”Johns Hopkins din Baltimore”. După doi ani de serviciu militar la spitalul ”Tripler General din Honolulu”, Yalom È™i-a început cariera academică la ”Universitatea Stanford”. A fost desemnat la facultate în 1963 È™i promovat în următorii ani, fiindu-i acordat mandatul în 1968. La scurt timp după această perioadă, a adus unele dintre cele mai importante contribuÈ›ii ale sale predând despre psihoterapia de grup È™i dezvoltându-È™i propriul model de psihoterapie existenÈ›ială. Scrierile sale despre psihologia existenÈ›ială se axează pe ceea ce el numeÈ™te cele patru "cadouri" ale condiÈ›iei umane: izolarea, lipsa de sens, mortalitatea È™i libertatea, È™i discută modurile în care persoana umană poate răspunde acestor preocupări într-un mod funcÈ›ional sau disfuncÈ›ional. În 1970, Yalom a publicat ”The Theory and Practice of Group Psychotherapy”, vorbind despre literatura de cercetare, despre psihoterapia de grup È™i psihologia socială a comportamentului de grup mic. Această lucrare explorează modul în care persoanele funcÈ›ionează în contextul unui grup È™i modul în care, prin participarea autorului,  membrii terapiei de grup câÈ™tigă teren în lupta cu ei înÈ™iÈ™i. Yalom a continuat să menÈ›ină o practică privată cu fracÈ›iune de normă È™i a scris o serie de documentare video privind tehnicile terapeutice. Yalom este de asemenea prezentat în documentarul ”Flight from Death” din 2003, un film care investighează relaÈ›ia dintre violenÈ›a umană È™i teama de moarte, ca fiind legat de influenÈ›e subconÈ™tiente. ”Irvin D. Yalom Institute of Psychotherapy”, pe care îl conduce împreună cu profesorul Ruthellen Josselson, lucrează pentru a promova abordarea lui Yalom față de psihoterapie. Această combinaÈ›ie unică de integrare a filosofiei în psihoterapie poate fi considerată psihopie. A fost căsătorit cu autoarea È™i istoricul Marilyn Yalom, care a murit în noiembrie 2019. Cei patru copii ai lor sunt: Eve, ginecolog, Reid, fotograf, Victor, psiholog È™i antreprenor, È™i Ben, director de teatru.

Cartea ”Problema Spinoza” o regăsim azi la editura ”Vellant” (2012 È™i 2022). Cartea este împărÈ›ită pe două planuri: în primă fază îl vedem pe Alfred Rosenberg la 17 ani, inadaptat, arogant, plin de frustrări È™i care le face viaÈ›a un iad profesorilor săi în timpul liceului. Drept pedeapsă, trebuie să înveÈ›e un pasaj din Goethe. Rosenberg pare a fi dezamăgit de scriitorul German, însă intrigat de unfilosof evreu pe care Goethe îl admiră; È™i anume Baruch Spinoza. Atunci când trupele germane ajung să invadeze teritoriul Olandei, Rosenberg are o singură preocupare, de a confisca biblioteca filosofului pentru a rezolva ”problema Spinoza”. În primă fază, Spinoza este prezentat ca un elev model, cuminte, modest È™i silitor, o speranță tânără pentru mentorul său. Evoluând È™i crescând, Spinoza începe să îÈ™i pună întrebări È™i să se îndoiască de preceptele religioase pe care le-a învățat de-a lungul timpului. Caută logica din spatele religiei, astfel că ajunge în punctul în care vedea că religia este limitativă, rigidă È™i că dispune doar de ficÈ›iune. El va plăti pentru toate aceste idei pe care le susÈ›ine, atrăgând toată antipatia creÈ™tinilor, urmând să îÈ™i petreacă viaÈ›a în solitudine.