Cunoscut pentru scrierile sale È™tiinÈ›ifico-fantastice, Isaac Asimov avea să dea naÈ™tere unei serii deosebite, „FundaÈ›ia”. Publicată iniÈ›ial sub forma unei trilogii, avea să înregistreze un succes răsunător, fapt pentru care Asimov se hotărăște să adauge o continuare.
Publicarea primei părÈ›i va avea loc între 1951 È™i 1953, urmată de apariÈ›ia celorlalte părÈ›i între 1981 È™i 1993. AcÈ›iunea seriei se desfășoară undeva într-un viitor aflat la È™ase sute de ani depărtare, într-un univers paralel al omenirii, denumit sugestiv Imperiul Galactic. De la început È™i până la sfârÈ™itul operei, Asimov vorbeÈ™te despre posibilitatea prezicerii viitorului È™i despre o dezvoltare accelerată a tehnologiei, care va ajunge să controleze lumea È™i să înlocuiască oamenii cu roboÈ›i.
După cum am întâlnit în alte scrieri celebre, precum „1984” sau „Minunata lume nouă”, progresul reprezintă o sursă de analiză È™i o preocupare majoră pentru scriitorii de science fiction. La Asimov lucrurile nu stau cu mult diferit, deÈ™i acesta se află undeva la mijloc, între utopie È™i distopie. Bazată în totalitate pe formule matematice È™i alÈ›i indici din domeniul È™tiinÈ›elor exacte, „FundaÈ›ia” reprezintă un experiment.
Hari Seldon este personajul central al lui Asimov È™i cel care îÈ™i imaginează o lume ghidată strict pe niÈ™te reguli de domeniul fantasticului. Cum ar fi dacă lumea ar fi cumva condusă din umbră de niÈ™te roboÈ›i? Cum ar fi dacă tot ceea ce trăim acum este un deja-vú? Cum ar fi dacă oamenii ar fi înlocuiÈ›i de alte entități, bazate în totalitate pe tehnologie? Există o altă lume dincolo de a noastră?
Asimov reuÈ™eÈ™te să determine cititorul să îÈ™i adreseze astfel de întrebări. Scrisă într-un limbaj greu de descifrat pentru muritorul de rând, urmărind ecuaÈ›ii È™i alte formule matematice, „FundaÈ›ia” este o scriere complexă, de-a dreptul fascinantă. DeÈ™i ficÈ›iune pură, îmbinată cu pasaje filosofice, care vor îndemna la meditaÈ›ie asupra unor teme fundamentale ale lumii, opera avea să fie o piatră de temelie în literatura universală , dar È™i un punct de reper în numeroase cercetări È™tiinÈ›ifice È™i tehnologice.
Personajul lui Asimov este unul inventat, dar complexitatea sa este extraordinară. Titlul avea să reprezinte el însuÈ™i o metaforă atent gândită. Analizând mai atent vom observa că autorul face referire la un viitor îndepărtat, dar care are drept punct de plecare o fundaÈ›ie imaginară.
Trimiterile către descifrarea unor enigme ale lumii cu ajutorul maÈ™inăriilor sau roboÈ›ilor reprezintă un alt punct important în relatarea lui Asimov. Astăzi am putea afirma, fără teama de a greÈ™i, că scriitorul „a prezis” globalizarea în care ne afundăm È™i tehnologizarea iminentă.
Iubitorii literaturi È™tiinÈ›ifico-fantastice vor găsi în anticariatul nostru mai multe ediÈ›ii ale romanului lui Asimov, după cum urmează: Teora (2003), Paladin (2014), Nemira (1993/1995), Adevărul Holding (2010).