„Soarele gol" este cel unul dintre cei mai apreciate romane È™tiinÈ›ifico-fantastice. Fiind cel de-al doilea roman al lui Isaac Asimov, apare pentru întâia oară în 1957, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Povestea lui Asimov are la bază o serie de cercetări È™tiinÈ›ifice referitoare la folosirea roboÈ›ilor în timpul conflictelor armate, iar sursa de inspiraÈ›ie a autorului survine dintr-o serie de călătorii incognito în zone de război. S-a spus, de-a lungul timpului, că Asimov ar fi fost interesat de originea popoarelor, dar È™i de existenÈ›a formelor vii pe alte planete sau în spaÈ›ii necunoscute nouă, muritorilor.
Prin urmare, Asimov îÈ™i revarsă talentul È™i îÈ™i adună pasiunile într-un roman cutremurător, dar prea puÈ›in realist. Scriitorul creează o antiteză între planeta Pământ È™i o aÈ™a numită planetă Solaris, aceasta din urmă fiind o rivală de ordin politic care amenință suveranitatea pământenilor.
Romanul debutează cu uciderea misterioasă a unui fetolog, savant care are sarcina de a îngriji fetuÈ™ii È™i copiii până la dobândirea independenÈ›ei. Din ordine stricte ale guvernului planetei Solaris, Elijah Baley este desemnat să investigheze cazul. Înainte de a părăsi Pământul pentru a-È™i îndeplini misiunea, Baley primeÈ™te un coechipier, robotul cu înfățiÈ™are umană, Daneel Olivaw.
Misiunea eroului nu este deloc una simplă, iar anchetarea crimei suspicioase nu este singura comandă cu care a fost însărcinat. Căci, guvernul pământean doreÈ™te să È™tie toate informaÈ›iile despre viaÈ›a pe Solaris, toate obiceiurile, regulile È™i legile, dar, în special, toate slăbiciunile sistemului conducător.
Când Baley, împreună cu al său ajutor, ajunge pe Solaris, este implicat într-o serie de evenimente ce cu greu ar fi crezute de cititori. Prins la mijloc, între o comunitate nepământeană, ghidată după o serie de norme stranii È™i extrem de dure, È™i dorinÈ›a de a se întoarce victorios la ai săi.
Lupta lui Baley se dovedeÈ™te crâncenă, iar legile locuitorilor solarieni îi fac È™ederea È™i mai dificilă. Într-o lume dezorganizată, guvernată de legi absurde È™i pedepse de neînÈ›eles, singurii locuitori sunt cumva obligaÈ›i să trăiască izolaÈ›i. Căci regula de baza pe Solaris este aceea conform căreia oamenii sunt învățaÈ›i de la vârste fragede să păstreze distanÈ›a față de semenii lor. Prin urmare, mai marii solarieni sunt convinÈ™i că lumea lor ar putea fi condusă doar de roboÈ›i, aceÈ™tia neavând sentimente, conÈ™tiinÈ›a È™i fiind capabili să servească oricăror scopuri, oricât de meschine ar fi acestea.
O distopie asemănătoare celei scrise de Aldous Huxley în 1932, „Minunata lume nouă”, aduce în prim plan o imagine aproape apocaliptică a lumii în care trăieÈ™te Baley. Teama de eÈ™ec îl va determina pe acesta să recurgă la tot felul de È™iretlicuri pentru a izbăvi călătoria în care a fost trimis.
Un roman impresionant, cu accente dramatice, cu iz de comedie neagră, avea să devină un clasic al literaturii È™tiinÈ›ifico-fantastice. Iubitorii distopiilor ori scrierilor de gen vor fi încântaÈ›i să descopere în rafturile noastre mai multe ediÈ›ii ale cărÈ›ii lui Asimov, după cum urmează: Nemira (1998), Univers (1975/2007), Teora (1993).