Ivan Sergheevici Turgheniev, unul dintre cei mai de seamă maestri ai realismului rus, se naÈ™te la 28 octombrie/9 noiembrie 1818 în oraÈ™ul rusesc Oriol, într-o familie de nobili, formată dintre Serghei Nikolaievici Turgheniev, colonel în Cavaleria Imperială Rusă, ce a luat parte la Războiul Patriotic din anul 1812, È™i Varvara Petrovna Turgeneva.
După moartea tatălui, când Ivan Turgheniev avea doar 16 ani, el È™i fraÈ›ii săi, Nikolai È™i Sergei, rămân în grija mamei, o femeie severă, cu un caracter autoritar, mergând până la cruzime, aceÈ™tia având parte de o copilărie nefericită, din cauza bătăilor primite constant.
Devine celebru în anul 1852, când, publicate întâi în Contemporanul lui Nekrasov, Povestirile unui vânător, apărute în volumul său de debut, se bucură de un succes enorm.
Celebritatea în literatura universală i-a fost adusă, printre altele, È™i de romanul Rudin. Turgheniev a început să îl scrie în anul 1855, prima sa apariÈ›ie fiind în revista literară "Sovremennik", în anul 1856, ediÈ›iile următoare suferind multiple schimbări.
În anul 1862, reacÈ›ia ostilă declanÈ™ată de celebra lui operă "PărinÈ›i È™i copii", care examinează conflictul dintre generaÈ›ii, îl determină pe autor să părăsească Rusia, pierzându-È™i mare parte dintre cititori. Turgheniev se stabileÈ™te întâi în Germania, iar mai târziu la Londra, unde respectiva operă înregistrează un succes răsunător.
În anul 1871 se mută la Paris, făcându-se cunoscut în cercurile literare franceze, legând prietenii cu Maupassant, Zola È™i Flaubert, cel din urmă fiind cel mai apropiat prieten al lui Turgheniev, acesta împărtășindu-i ideile sociale È™i estetice.
Romanul Rudin, primul dintre romanele lui Turgheniev, portretizează povestea unui "om de prisos", concept literar rus, ce se referă la un individ, probabil capabil și talentat, dar care nu se adaptează normelor sociale, și incapacitatea acestuia de a acționa, temă majoră a operei literare a autorului.
Similar altor romane, conflictul principal din romanul Rudin a fost centrat pe povestea de dragoste dintre personajul principal, Dmitri Nikolaici Rudin, È™i o femeie tânără, inteligentă, tăcută, însă mereu atentă È™i foarte sensibilă, Natalia Alexeevna Lasunskaia, care este în contrast cu eroul principal (tipul acesta de personaj feminin devenind cunoscut în critica literară ca "Fata Turgheniev").
Punctul central al romanului îl reprezintă momentul în care, fiind daÈ›i în vileag de Pandalevski, un prieten al casei, Rudin trebuie să se decidă: ori fuge cu Natalia È™i o ia de soÈ›ie, ori pleacă din casa Dariei Mihailovna Lasunskaia, mama Nataliei. În acest moment va ieÈ™i la iveală adevăratul lui caracter.
În anul 1986, romanul Rudin a avut o adaptare radiofonică, avându-i în distribuÈ›ie pe Constantin Codrescu, George Constantin, Simona Bondoc, Adrian Pintea, Mirela Gorea, Ion Pavlescu, Margareta Pogonat, Ion Chelaru, Violeta Berbiuc, Dan Bobe, Nicolae CălugăriÈ›a, dramatizarea fiind semnată de Georgeta Răboj, regia artistică de Leonard Popovici, regia muzicală de TimuÅŸ Alexandrescu, iar regia tehnică de Vasile Manta.
Romanul Rudin se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în numeroase ediÈ›ii, atât din anii '50-'60 - Biblioteca pentru toÈ›i (1954), Cartea Rusă (1960), pentru Literatura Universală (1967), cât È™i în ediÈ›ii din anii '90 - Excelsior (1992), dar È™i cea mai nouă ediÈ›ie apărută pe piaÈ›a de carte românească - Polirom (2016).