„Martin Eden" apare pentru prima dată în 1909, în Statele Unite ale Americii. Romanul reprezintă una dintre cele mai apreciate opere semnate de Jack London, scriitor care cunoaÈ™te faima pentru o altă scriere măreață, „ColÈ› alb".
Încercările lui London de a intra în rândul piraÈ›ilor, pe vremea în care era încă adolescent, vor lăsa urme adânci în memoria scriitorului, iar mai târziu, vor servi drept sursă de inspiraÈ›ie pentru operele sale. Dar Jack London nu a dorit să îÈ™i scrie memoriile, ori să lase vreun jurnal în urma sa. Ar fi însă greÈ™it să ne gândim că London nu are atât de multe experienÈ›e de viață încât să le reunească într-un manuscris care, mai apoi, să facă înconjurul lumii. Ei bine, London hotărăște să îÈ™i împărtășească povestea de viață È™i evenimentele care l-au marcat prin intermediul personajelor sale. Din această dorință a autorului avea să ia naÈ™tere È™i romanul „Martin Eden".
Cartea spune povestea unui bărbat care îÈ™i doreÈ™te cu ardoare să devină scriitor de succes, însă prea multe sunt obstacolele care îi stau în cale.
Născut într-un orășel de pe coasta de vest a Americii, provenind dintr-o familie săracă È™i neavând posibilitatea să studieze, Martin duce o luptă îndârjită pentru a-È™i depăși condiÈ›ia. Iubirea pentru frumoasa Ruth Morse, tânăra ce face parte dintr-o familie de burghezi, cu o educaÈ›ie strălucitoare, este un motiv în plus pentru eroul romanului să lucreze la îndeplinirea obiectivului său. Lovindu-se de o societate guvernată de corupÈ›ie, condusă de lideri politici însetaÈ›i de putere, eroul este nevoit să treacă prin furcile caudine pentru a-È™i găsi drumul. Martin, un simplu lucrător, cu vise măreÈ›e, suflet nobil È™i o iubire puternică ce îi fură somnul, ar face orice să îÈ™i câÈ™tige pâinea din ceea ce È™tie să facă cel mai bine, să scrie. Dar cine ar paria pe talentul său? Cine ar crede orbeÈ™te în acest tânăr sărman È™i l-ar lua sub aripa protectoare? Într-o epocă în care cei bogaÈ›i stabilesc regulile jocului, iar cei săraci sunt doar piese de È™ah, Jack London dă naÈ™tere unui personaj deosebit È™i evocă, prin intermediul acestuia, propria-i goană pentru reuÈ™ită.
Câteva pasaje descriptive È™i povestea de iubire dintre bărbatul sărac È™i fata bogată au rolul de a întregi opera È™i îi amintesc cititorului de scrierile lui Shakespeare. Departe însă romantismul shakespearian, însă tragicul este prezent în partea de final a romanului. Căci, după nenumărate încărcări, Martin oboseÈ™te. OboseÈ™te să încerce, să caute succesul, să adulmece timid reuÈ™ita, să spere, să creadă că o poate cuceri pe frumoasa Ruth sau că o sa devină scriitor.
Asistăm, aÈ™adar, la demoralizarea personajului principal, am putea spune chiar la o depersonalizare a acestuia. Martin ajunge să îÈ™i urască viaÈ›a, să îÈ™i dorească se fi născut diferit, poate mai bogat, poate mai înzestrat din punct de vedere intelectual. ConÈ™tient că toate eforturile i-au fost zadarnice, eroul decide să piară.