James Allen - Asa cum gandeste omul

James Allen a fost un scriitor È™i filosof englez care a devenit cunoscut datorită lucrărilor sale motivaÈ›ionale. A publicat 19 cărÈ›i care ilustrează modul în care puterea gândirii poate sporii aptitudinile personale.

Cartea "AÈ™a cum gândeÈ™te omul", publicată pentru prima oară în anul 1903, a fost scrisă de James Allen pentru a-i ajuta pe oameni, bărbaÈ›i sau femei, bogaÈ›i sau săraci, educaÈ›i sau needucaÈ›i, cu experiență de viață sau fără, să găsească în interiorul lor sursa succesului, fericirii È™i a împlinirii. Volumul lui Allen are ca obiectiv să îi stimuleze pe oameni să descopere È™i să perceapă adevărul că "ei înÈ™iÈ™i sunt propriii lor creatori", în virtutea gândurilor pe care le aleg È™i le încurajează; că mintea este stăpânul care concepe, deopotrivă, veÈ™mântul interior al caracterului È™i pe cel exterior, al circumstanÈ›ei. Titlul cărÈ›ii, care provine dintr-un verset din Biblie (Pildele lui Solomon 23, 7): "Cum gândeÈ™te omul în inima lui, aÈ™a este el", include nu doar întreaga ființă a omului, ci se extinde asupra fiecărei stări È™i circumstanÈ›e a vieÈ›ii sale. Omul este ceea ce gândeÈ™te, caracterul lui fiind chiar suma tuturor gândurilor sale. Astfel, un caracter nobil este rezultatul natural al efortului susÈ›inut de a gândi corect, în timp ce un caracter josnic È™i sălbatic este rezultatul adăpostirii permanente a gândurilor groaznice. În "atelierul" gândirii, omul realizează atât armele cu care se poate distruge pe sine, cât È™i uneltele cu care îÈ™i poate construi pentru sine palatele cereÈ™ti ale bucuriei È™i păcii. Mintea omului poate fi comparată cu o gradină care poate fi cultivată într-un mod inteligent sau lăsată să cadă în paragină; indiferent dacă aceasta este sau nu îngrijită, ea tot va da roade. Dacă în pământ nu sunt plantate seminÈ›e folositoare, atunci vor cădea nenumărate seminÈ›e nefolositoare, de buruieni, care se vor înmulÈ›i necontrolat. Similar cu modul în care un grădinar îÈ™i cultivă pământul, având grijă să elimine buruienile, crescând doar florile È™i fructele de care are nevoie, la fel omul trebuie să îÈ™i îngrijească grădina minÈ›ii, plivind ca pe buruieni toate gândurile nefolositoare, alegând să cultive florile È™i fructele gândurilor folositoare È™i pure. În acest mod, omul va descoperi, mai devreme sau mai târziu, că este maestrul grădinar al sufletului său, conducătorul propriei sale vieÈ›i. De asemenea, va descoperi cu o acurateÈ›e crescândă că forÈ›ele gândirii È™i elementele mentale formează caracterul, circumstanÈ›ele È™i destinul. Omul, ca ființă progresivă È™i evolutivă, învață pe parcursul vieÈ›ii că se poate dezvolta; iar, pe măsură ce învață lecÈ›ia spirituală pe care orice circumstanță i-o oferă, aceasta trece È™i face loc altor circumstanÈ›e. Atâta timp cât omul va crede că este strict produsul condiÈ›iilor sale exterioare, acesta va fi afectat de circumstanÈ›e; iar atunci când va înÈ›elege că este o putere creatoare, va deveni stăpânul de drept al propriei persoane. Lumea exterioară a gândirii se construieÈ™te în funcÈ›ie de lumea interioară a gândirii, iar condiÈ›iile exterioare, atât plăcute, cât È™i mai puÈ›in plăcute, sunt factori care lucrează pentru binele suprem al individului. Culegându-È™i propria recoltă, omul învață atât ce este suferinÈ›a, cât È™i ce este fericirea. Corpul este condus de minte, supunându-se operaÈ›iunilor minÈ›ii, fie că acestea sunt alese în mod voit sau exprimate automat. În cazul gândurilor nelegiute, corpul se va cufunda în boală È™i ruină; în timp ce în cazul gândurilor vesele È™i frumoase, el se va înveÈ™mânta în tinereÈ›e È™i frumuseÈ›e.

Cartea "AÈ™a cum gândeÈ™te omul" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Pavcon (2013) È™i Ascendent (2005).