Scriitorul american James Fenimore Cooper este renumit pentru romanale sale despre viaÈ›a indienilor. Istoria evoluÈ›iei acestor nativi a fost È™i este un subiect foarte dezbătut. Schimbările drastice prin care a trecut teritoriul american i-a afectat vizibil, însă cultura lor s-a păstrat È™i rămâne până în ziua de astăzi un motiv de fascinaÈ›ie.
DeÈ™i Cooper È™i-a început cariera literară cu un roman despre spionaj din timpul Războiului de Independență, lucrarea care l-a consacrat este „Ultimul mohican”, publicat în 1826, la editura Carey & Lea, Philadelphia. Cartea face parte dintr-o serie de cinci romane numită ”Leatherstocking Tales”, în care cititorii vor regăsi personajul faimos Natty Bumppo. „Ultimul mohican” prezintă evenimente din anul 1757, din timpul Războiului de Șapte Ani, când FranÈ›a È™i Marea Britanie s-au luptat pentru a obÈ›ine controlul asupra Americii de Nord. În timpul războiului, ambele țări au încheiat alianÈ›e cu triburile băștinaÈ™e, FranÈ›a în mod deosebit făcând apel la acestea, întrucât armata franceză era mai puÈ›in numeroasă. Susan Fenimore Cooper, fiica scriitorului, a susÈ›inut că ideea romanului tatălui său a apărut când acesta a vizitat MunÈ›ii Adirondack în 1825, alături de câÈ›iva prieteni. Impresionat de peisajul unor peÈ™teri de lângă o cascadă, unul dintre aceÈ™tia a mărturisit că locul acela a fost „locul unei scene romantice”. Cooper i-a promis atunci acestuia că o carte în care acele peÈ™teri să aibă un loc va fi scrisă, dar povestea de dragoste va fi a unor indieni.
Când armata franceză atacă fortul William Henry, aflat sub comanda colonelului Munro, fiicele acestuia, Alice È™i Cora, pornesc din fortul Edward pentru a-i face o vizită. Drumul îl parcurg în escorta maiorului Duncan Heyward, avându-l drept călăuză pe indianul Magua. La scurt timp li se alătură È™i Gamut, un adept al Calvinismului. Magua însă îi tradează È™i îi ghidează pe drumul greÈ™it. Pe drum se întânesc cu cercetaÈ™ul Natty Bumppo, sub numele Ochi-de-Șoim, cu cei doi însoÈ›itori ai chestuia, indienii Chigachgook È™i fiul acestuia, Uncas. Ei fac parte din tribul sagamori È™i sunt ultimii mohicani. Cei trei reuÈ™esc să conducă grupul în siguranță în apropierea unor peÈ™teri de lângă o cascadă, dar aliaÈ›ii lui Magua îi atacă a doua zi È™i grupul format din cele două tinere, Duncan È™i Gamut este capturat. După o încercare eÈ™uată a lui Magua de a negocia eliberarea acestora – să o elibereze pe Alice dacă Cora se va căsători cu el- Ochi-de-Șoim È™i cei doi mohicani apar brusc È™i îi salvează pe cei patru. Îi ucid pe aliaÈ›ii lui Magua, iar acesta este singurul care scapă cu viață. După multe obstacole È™i atacuri din partea altor indieni, reuÈ™esc să ajungă la fortul William Henry. Alice È™i Cora se revăd cu tatăl lor, însă această revedere este de scurtă durată. Magua, reuÈ™ind să-È™i recapete forÈ›ele, atacă fortul È™i le ia din nou captive pe cele două fete È™i pe Gamut. Gamut evadează È™i află unde au fost duse fetele. Alice este salvată prima, însă destinul este nemilos cu sora ei, Cora, È™i cu bărbatul pe care aceasta în îndrăgeÈ™te, mohicanul Uncas, care ajunge în cele din urmă să îÈ™i sacrifice viaÈ›a pentru ea.
Romanul „Ultimul mohican” a căpătat rapid popularitate, atât în State, cât È™i în Europa. Desigur, cu timpul au apărut È™i opinile critice, dar acestea nu au diminuat aproape cu nimic popularitatea lui Cooper. „Ultimul mohican” a adus o contribuÈ›ie importantă la imaginea indienilor americani. Scriitorul american prezintă în romanul său portrete ale unor tipuri de oameni, cum este cercetaÈ™ul neînfricat Ochi-de-Șoim sau nobilul Chigachgook, care a devenit cu timpul expresia ce caracterizează un ultim supravieÈ›uitor al unei rase nobile.
Romanul lui James Fenimore Cooper a fost ecranizat de mai multe ori, È™i amintim aici filmul regizat de Michael Mann în 1992, avându-i în rolurile principale pe Daniel Day-Lewis È™i Madeleine Stowe.