Ulise este un roman scris de autorul irlandez James Joyce. Pentru prima dată a apărut în format de serie în jurnalul american The Little Review, între anii 1918 È™i 1920, apoi a fost publicat în întregime la Editura Sylvia Beach, pe 2 februarie 1922. Este considerat unul dintre cele mai importante lucrări din literatura modernă.
Ulise face în primul rând referire la cel mai însemnat dintre modelele de inspiraÈ›ie, cartea Odiseea. Fără a reproduce desfășurarea epopeii, romanul lui Joyce se articulează, în fiecare din episoadele sale, pe aluzii, trimiteri, paralele la personaje, situaÈ›ii, episoade din poemul homeric. Scriitorul însuÈ™i a păstrat multă vreme denumirile astfel legate de Odiseea, renunÈ›ând însă, la publicarea în volum, la aceste titluri, pentru a-l lăsa pe cititor să descopere singur relaÈ›iile respective.
Din acest punct de vedere, Ulise este împărÈ›it în trei mari secÈ›iuni: cele trei episoade iniÈ›iale, constituind prima din acestea. Ea este denumită de obicei Telemachiada È™i îi este dedicată prezentării lui Stephen Dedalus, cel care în economia romanului are rolul fiului lui Ulise pe punctul de a porni în căutarea tatălui său (una din temele majore ale cărÈ›ii fiind tocmai căutarea - aflarea - tatălui, a legăturilor cu tradiÈ›iile È™i originile). Partea cea mai importantă din carte, ar constitui-o Rătăcirile lui Ulise È™i este consacrată celui care-l reprezintă pe personajul titular, lui Leopold Bloom, un Ulise modern, rătăcind prin Dublin asemenea personajului homeric peste mări în drum spre Ithaca. Ultimele trei capitole sunt puse sub semnul soÈ›iei lui Bloom, Molly (Marion), care intervine în fapt numai în ultimul episod, dar care aici domină tot mai pregnant finalul romanului.
Indiferent dacă paralela cu Homer a fost urmărită deliberat sau a însemnat doar o "schelărie" ajutând tehnic la construcÈ›ia romanului, personajele È™i situaÈ›iile de aici trebuie înÈ›elese, practic totdeauna, prin referire ironică la cele homerice. La Joyce e vorba de un model de inversiune comică, prin care anumite personaje raportabile la cele din Odiseea apar în Dublinul secolului al XX-lea cu grijă transformate la modul pedestru, în primul rând amuzant, È™i de aici, la modul grav, subînÈ›eles, satiric, amar-ironic, spre a fi condamnate.
"Paralizia morală" ce l-a făcut pe Joyce să se simtă străin în propria patrie È™i să se exileze definitiv a dat aceeaÈ™i soartă È™i lui Stephen Dedalus, înstrăinat în mijlocul semenilor È™i eroului romanului, Leopold Bloom, însingurat în toate peregrinările sale, prin locuri dealtminteri atât de jovial populate.