„Toate frumuseÈ›ile lumii” este un volum de poezii semnat de poetul de origine cehă Jaroslav Seifert, în care acesta reflectă asupra frumuseÈ›ii vieÈ›ii È™i a iubirii, dar È™i asupra efemerității lor. În acest volum, Seifert abordează teme precum natura, visul, dorinÈ›a È™i timpul, dar È™i înfruntarea cu moartea È™i trecerea anilor.
Poeziile din acest volum sunt caracterizate de un limbaj poetic bogat, imagini reprezentative È™i o profundă sensibilitate față de detaliile vieÈ›ii de zi cu zi. Seifert nu se teme să îÈ™i exprime sentimentele față de iubire È™i natură, dar È™i față de realitatea dureroasă a schimbării constante a lumii în care îi este dat să trăiască. El rememorează iubiri pe care le-a trăit în scrierea sa È™i are darul de a expune magistral cele mai profunde sentimente pe care el însuÈ™i le-a cunoscut.
În acest sens, titlul scrierii sugerează o reflecÈ›ie asupra tuturor frumuseÈ›ilor lumii, dar È™i asupra efemerității acestora, întrucât frumuseÈ›ea nu este niciodată durabilă. Poeziile sunt adesea un amestec de melancolie È™i nostalgie, preseărate apoi cu un optimism suav, în care autorul recunoaÈ™te limitările umane, dar în acelaÈ™i timp găseÈ™te frumuseÈ›ea chiar È™i în defecte.
Acest volum este o celebrare a vieÈ›ii È™i a iubirii, dar È™i o meditaÈ›ie asupra timpului care trece, implacabil, lăsându-le oamenilor doar amintirile È™i momentele trăite la intensitate maximă.
El vorbeÈ™te, asemeni lui Eminescu al nostru, despre forÈ›a naturii È™i despre durerea unei iubiri pierdute, are puterea de a duce mai departe istorii pe care È™i le-a imaginat, dar È™i fel È™i fel de alte gânduri È™i idei. Este un vizionar complex, un ins curajos, plin de nostalgie, care ne lasă să pătrundem în sufletul său. Inima este centrul scrierii sale È™i, cumva, el filtrează toate trăirile pe care le simte. Este, dacă vreÈ›i, un visător, care nu se bazează pe raÈ›iune atunci când face alegeri. E drept, poeziile sale nu sunt destinate oricui, doar acelora care au puterea să simtă cu ardoare fiecare fior, fiecare tresărire, fiecare moment trăit alături de persoana iubită.
Am putea să-l comparăm cu Shakespeare, de la care se spune că ar fi împrumutat tragismul sau chiar cu Eminescu al nostru, de la care ar fi luat deschiderea către natură. TotuÈ™i, influenÈ›ele vestice sunt extrem de prezente în scrierea sa, iar poeziile sale vor fi traduse în mai multe limbi străine. În mod paradoxal, acesta reuÈ™eÈ™te să devină extrem de cunoscut, iar poeziile sale devin sursă de inspiraÈ›ie pentru scriitorii aflaÈ›i la început de drum. Este un drum lung până la momentul în care acestea vor fi traduse în mai multe limbi străine, dar succesul ăl va copleÈ™i.
E drept, multe dintre temele pe care le abordează nu sunt neapărat confortabile cu cititorul clasic, care caută o poveste, fie ea È™i pusă în versuri, cu final fericit. El scrie cu patos, despre durere È™i pierdere È™i nu toate versurile îi sunt fericite. Unele iubiri sfârÈ™esc dramatic, dar tocmai acesta este farmecul. Pe site-ul nostru, volumul cu pricina este de găsit în mai multe ediÈ›ii: Univers (1967), Litera (2013).