Istoric francez cunoscut pretutindeni È™i specializat în istoria Bisericii Catolice, Jean Delumeau va lăsa moÈ™tenire umanității tratate filosofice impresionante. Reprezentant al Academiei Franceze, profesor È™i gânditor, avea să elaboreze mai multe tratate interesante despre religie È™i spiritualitate.
Francez autentic, avea să scrie despre religiile lumii È™i să aducă în faÈ›a publicului o nouă imagine asupra istoriei internaÈ›ionale. Astfel, scriitorul face o trecere în revistă a celor mai importante izvoare religioase ale lumii È™i aduce noi perspective în literatura de specialitate. Cartea vorbeÈ™te despre începuturile creÈ™tinismului, despre spiritul nestatornic al religiei È™i despre cele mai mari crime înfăptuieÈ™te in numele acesteia. Astfel, Delumeau face o pledoarie pentru reîntoarcerea la origini, către redescoperirea spiritualității È™i îndepărtarea de zona ezoterică.
Într-o lume dominată de conflicte mocnite, guvernată de tot soiul de puteri autarhice, care vor să se impună cu orice chip, religia vine ca o apărătoare a omenirii. TotuÈ™i, cu decenii în urmă, oamenii nu înÈ›elegeau cu exactitate diferenÈ›a dintre putere È™i supunere ori nu distingeau eroii de idoli închipuiÈ›i. Aici, Delumeau revine la perioada glorioasă a unor instituÈ›ii opresive, care activau în numele aÈ™a-zisei credinÈ›e, precum InchiziÈ›ia. Pagini întregi suntem purtaÈ›i în timp È™i determinaÈ›i să înÈ›elegem cum ceva ce se pretinde a fi pur È™i benefic, se poate transforma în cel mai mare rău.
De la CreÈ™tinism, Delumeau trece la alte religii semnificative È™i ne vorbeÈ™te despre hinduism, islamism È™i confucianism. Fiecare religie în parte este amplu tratată È™i dezbătuta, iar, mai apoi, sunt analizate punctele slabe ale fiecăreia. ÎnÈ›elegem că scriitorul nu doreÈ™te să facă o comparaÈ›ie între toate acestea, nici pe departe. TotuÈ™i, nu putem nega că există, de-a lungul manuscrisului, tendinÈ›a de subiectivism a francezului.
Tratatul este, de departe, bine documentat È™i bazat pe un temei istoric real È™i de neclintit, iar ipotezele lui Delumeau sunt de-a dreptul revelatoare È™i inovative. Cumva nu în numele religiei s-au săvârÈ™it cele mai mari nelegiuiri ale istoriei? Or, cele mai negre momente din istoria lumii, nu s-au petrecut în vremuri tulburi pentru instituÈ›ia ecleziastică? Răspunsul formulat de francez este susÈ›inut de exemple concrete, iar numele celor mai mari asupritori ai veacurilor sunt aduse aici în discuÈ›ie.
Într-o perioadă în care abia se contura imaginea lumii noi, păcatul È™i frica încă dominau populaÈ›ia, iar la porÈ›ile Occidentului de astăzi stătea Biserica, cu ale sale dogme È™i reguli absurde, cu ai săi idoli închipuiÈ›i, fragmentaÈ›i, clădiÈ›i fie din zeități străine, fie din alte vieÈ›uitoare, fie din aÈ™a-numiÈ›ii sfinÈ›i. Faruri de-a rândul s-au încercat o uniformizare totala a tuturor religiilor, ba chiar s-au sperat în formarea uneia cu caracter universal È™i aici ar trebui să aducem drept exemplu legenda celebrului turn Babel. TotuÈ™i, lumea a rămas împărÈ›ită, religiile s-au închegat È™i au devenit de sine stătătoare, Biserica s-a despărÈ›it de stat, iar istoria lumii a rămas încă un capitol deschis.
Lucrarea lui Delumeau este una impresionantă, o pledoarie pentru cunoaÈ™terea trecutului, atât din punct de vedere religios, cât È™i din perspectiva istorică. Tradusă în peste 50 de limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională, avea să devină piatra de temelie în carieră francezului È™i sursa de citare pentru tratatele de mai târziu. Astăzi, cartea poate fi găsită pe site-ul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Aquila (2008), Humanitas (1996).