Jerome Spycket - Clara Haskil

Jerome Spycket a fost un muzicolog ce a studiat notele de pe portativ precum È™i vieÈ›ile celor ce le-au pus acolo. Era un cântăreÈ› profesionist ce a reuÈ™it să ridice săli întregi în picioare È™i să vândă milioane de exemplare ale vinylurilor sale. Nu a scris prea mult È™i viaÈ›a sa a fost ascunsă de ochii publicului, însă câteva dintre titlurile ce l-au consacrat sunt Kathleen Ferrier, Înainte de Anton Golea È™i Clara Haskil ce a fost unul dintre cele mai cunoscute È™i a fost È™i inspiraÈ›ia filmului cu acelaÈ™i nume.

Biografia "Clara Haskil" a apărut pentru prima dată în 1975 la editura franceză Payot. În limba română apare în 1987 la editura Muzicală, ediÈ›ie ce va fi urmată de Humanitas în 2017. Vă vine să credeÈ›i sau nu, personajul despre care vorbim este o româncă de origine evreiască ce s-a născut pe 7 ianuarie 1895 la BucureÈ™ti. Trăia într-o familie fericită însă din cauza regimului fascist ce a venit în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a trebuit să emigreze în FranÈ›a. Nici aici nu a dus-o prea bine pentru că începuseră persecuÈ›iile rasiale aÈ™a că se mută în ElveÈ›ia È™i se stabileÈ™te acolo. Primii paÈ™i în lumea muzicii îi face la vârsta de cinci ani când învăța să cânte la pian după ureche. Era extrem de inteligentă È™i aÈ™a se face că va cânta în faÈ›a reginei Elisabeta a României. La vârsta de 10 ani deja are primul său recital pe scena din Viena È™i va recita fără partitură. Începe Conservatorul la Paris È™i va fi eleva renumitului Alfred Cortot. Va câÈ™tiga multe premii însă o problemă de sănătate o va forÈ›a să îÈ™i întrerupă activitatea pentru mulÈ›i ani È™i abia în 1921 va reveni pe scenă alături de Pablo Casals sau George Enescu. În această perioadă va ajunge în ElveÈ›ia iar după război va începe adevărata sa carieră alături de cei mai celebrii dirijori, printre care Leopold Stokowski. Muzicienii de pe întreaga planetă o apreciau È™i devenise una dintre cele mai cunoscute pianiste ale Europei, chiar Charlie Chaplin a menÈ›ionat-o în repetate rânduri. În decembrie 1960 era gata de plecare spre Bruxelles împreună cu sora sa. Pe peronul gării însă se împiedică È™i suferă un traumatism cranian ce îi va provoca sfârÈ™itul în următoarea zi.