John Fowles - Aristos

Marele prozator al secolului al XX-lea, John Fowles, se naÈ™te în familia unui importator de tutun din Marea Britanie pe  31 martie 1926. Pentru că mama sa a murit când acesta avea doar 6 ani, notele sale au început să scadă È™i a preferat să se concentreze pe sport pentru a scăpa de această tristeÈ›e ce l-au urmărit toată viaÈ›a. Se înscrie la Oxford pentru a studia limbile străine iar în această perioadă începe să îi citească pe Camus È™i Sartre È™i să fie pasionat de filosofie, subiect pe care îl atinge adesea în operele sale. Urmează o perioadă în care va fi profesor în Grecia, unde îÈ™i va cunoaÈ™te È™i viitoarea soÈ›ie, apoi va preda engleză străinilor din Anglia. Cariera sa literară începe în 1963 odată cu publicarea romanului "The collector" care a reuÈ™it să ajungă în inimile cititorilor britanici dar nu È™i în ale americanilor.  A ales să renunÈ›e la cariera sa în detrimentul literaturii aÈ™a că în 1965 a urmat romanul "Magus" ce a ajuns rapid un best-seller internaÈ›ional.

Printre cele mai importante titluri de numără "Iubita locotenentului francez", "Mantissa" sau "Magicianul" care au reuÈ™it să cânte pe corzile fiecărui suflet fie el fericit sau trist. De asemenea Fowles a scris È™i filosofie dar recunoaÈ™terea pentru aceste eseuri nu a fost atât de mare pe cât ar fi sperat.

John Fowles îÈ™i are sfârÈ™itul pe 5 noiembrie 2005 dar cărÈ›ile sale rămân în istoria postmodernismului britanic pentru totdeauna. 

Eseul Aristos a fost publicat pentru prima dată de editura Little Brown în 1964. În limba română va fi publicat în 2002 la editura Univers sub forma a două ediÈ›ii: cartonată È™i broÈ™ată.

Avem parte de un caiet de schiÈ›e filosofice ce ne leagănă sufletul între prostie È™i sublim, între intelectual È™i spirit liber È™i între ce este în faÈ›a È™i în spatele unei oglinzi. Pentru asta sugerează studiul lui Heraclit care foloseÈ™te foarte des comparaÈ›ia la fel că È™i el. Printre asemănările subiectelor se numără diferenÈ›a dintre cel ce caută înÈ›elepciunea È™i societatea nechibzuită, Dumnezeu È™i Iad sau tehnologie È™i artă. Societatea este împărÈ›ită în două categorii: È™tia, cea bună È™i înÈ›elegătoare, È™i angora care este cea rea È™i fără de suflet. ÎnclinaÈ›ia lui Fowles spre raÈ›ional nu este prea uÈ™or de înÈ›eles aÈ™a că pregatiÈ›i-vă de termeni complicaÈ›i È™i vechi ce îi foloseau anticii greci. De asemenea susÈ›ine că nu este important să găsim sensul unui lucru, ci semnificaÈ›ia sa, iar ca un exemplu simplu vom folosi un dulap. Sensul său este să adopastească lucruri iar semnificaÈ›ia este de spatiu de depozitare, atât de simplu È™i totuÈ™i atât de complicat. Pune È™i problema tehnologiei care în curând va acapara mâna umană, adică fix ce se întâmplă în ziua de azi în marile fabrici.