John Perkins - Confesiunile unui asasin economic

Lucrarea economico-globală de tip studiu de caz “Confesiunile unui asasin economic”, “Confessions of an economic hit man”, în limba engleză, de John Perkins, a apărut în anul 2004, la editura americană  Berrett-Koehler, fiind o carte care tratează niÈ™te teme reale, însă greu de crezut la prima vedere, căci autorul, alege să scoată la iveală aspecte descoperite la începutul carierei acestuia din domeniul consultanÈ›ei pe partea de inginerie, fiind intervievat în prealabil de “AgenÈ›ia NaÈ›ională de Securitate” (NSA), înainte de a se alătura companiei “Chas T. Main”, la care acesta a reuÈ™it să facă o carieră de succes.

Ideea de bază, infirmată la început de toată lumea, este aceea conform căreia marile puteri, ajung să acapareze piaÈ›a global, oamenii din țările subdezvoltate, fiind astfel atraÈ™i în proiecte ample de investiÈ›ii, ce au ca numitor comun îmbogățirea statelor dezvoltate È™i absorbirea statelor sărace spre o economie falimentară. Ideile prezentate de autor, vorbesc despre un sistem denumit corporatocraÈ›ie, în mijlocul acestuia, stând lăcomia statelor dezvoltate.

În România, lucrarea apare în anul 2007, la editura Litera, din colecÈ›ia International Bestseller Săptămâna Financiară, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică lucrarea, putem aminti de editura Elit, 2009, în format broÈ™at sau editura Litera, 2010, în format cartonat.

John Perkins s-a născut la data de 28 ianuarie 1945, în oraÈ™ul Hanovra, din statul New Hampshire, situat pe coasta nord-estică a Statelor Unite, fiind un afacerist È™i un scriitor american de mare referință, dacă ne raportăm la forÈ›a pe care acesta a redat-o statelor din lumea a treia, după ce scrie opera sa de referință “Confesiunile unui asasin economic”.

După ce finalizează cursurile È™colare de bază, acesta urmează “Școala Tilton”, în anul 1963, iar mai târziu, se înscrie la cursurile “Middlebury College” din Vermont, renunÈ›ând însă după doi ani È™i înscriindu-se la “Universitatea din Boston”, acolo unde obÈ›ine o diplomă de licență în domeniul Administrării Afacerilor.

În cadrul companiei “Chas T. Main”, Perkind, ocupă funcÈ›ia de economist È™ef, fiind la cârma unor acÈ›iuni de binefacere, însă, acesta află, la un moment dat, că nimic nu pare a fi atât de binefăcător precum pare din exterior, căci îndatorarea țărilor subdezvoltate sau “regiile” realizate de marile forÈ›e mondiale, reprezintă o realitate greu de crezut în zilele noastre.

Printre cele mai de seamă titluri semnate de importantul autor È™i economist american, putem aminti de “Obiceiul fără stres: tehnici puternice pentru sănătate È™i longevitate din Anzi, Yucatan È™i Orientul Îndepărtat”, 1989 sau “Noile confesiuni ale unui asasin economic”, 2016.

Lucrarea economico-globală “Confesiunile unui asasin economic” de John Perkins reprezintă o lucrare ce a schimbat gândirea despre grupurile de interese care acÈ›ionează la nivel global, Perkins, fiind cel care ajunge să fie părtaÈ™ la acÈ›iunile întreprinse de aceÈ™tia, aici fiind vorba de mari corporaÈ›ii americane È™i de alte organizaÈ›ii din domeniul ingineriei È™i tehnologiei.

Faptul că micile state, cu precădere cele subdezvoltate, ajung să se încreadă în marile corporaÈ›ii È™i grupuri inginereÈ™ti, îndatorându-se, îi fac pe giganÈ›ii americani să realizeze ample proiecte de investiÈ›ii, astfel că, în final banii să rămână tot în conturile americane, iar țările sărace să ajungă la limita subzistenÈ›ei.

Lucrarea ce însumează puÈ›in peste 300 de pagini, propune patru părÈ›i de dezvoltare a asasinilor economici, aÈ™a cum sunt ei numiÈ›i în carte, totul pornind din anul 1962, atunci când apare pentru prima oară această noÈ›iune, aceÈ™tia reuÈ™ind să adopte o măsură de tip “Scopul scuză mijloacele”.

Pentru a susÈ›ine acest concept, autorul vorbeÈ™te de primele astfel de asasinări, exemplele vorbind despre Panama È™i despre Ecuador, preÈ™edinÈ›ii acestora fiind asasinaÈ›i într-un mod misterios, iar acÈ›iunile din țările respective, fiind întreprinse pentru a crea o stare de conflict È™i a pune cu orice preÈ› mâna pe putere È™i pe forÈ›a de muncă în foame de bani.

Printre aceste exemple, ne confruntăm în paginile cărÈ›ii È™i cu alte conspiraÈ›ii ce pun un mare semn de întrebare, căci asasinii economici, pot fi cei cu care orice persoană într-o societate liberă È™i aparent binefăcătoare, poate interacÈ›iona, fără a avea vreodată idee ce se petrece de fapt în spatele acestui război ascuns creat pentru supremaÈ›ia statelor ultradezvoltate.